Rămâi conectat

Actualitate

16 octombrie – Ziua Mondială a Alimentaţiei. Peste 150 de ţări sărbătoresc această zi

Ziarul Unirea

Publicat

în

16 octombrie – Ziua Mondială a Alimentaţiei. Peste 150 de ţări sărbătoresc această zi

În fiecare an, la 16 octombrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) sărbătoreşte Ziua Mondială a Alimentaţiei, aceasta fiind ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec, în Canada. Considerând că alimentaţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii şi prosperităţii fiinţei umane, în 1980 Adunarea Generală ONU a decis marcarea Zilei Mondiale a Alimentaţiei.  În prezent, această zi este sărbătorită în peste 150 de ţări.

Plecînd de la ideea că, dacă clima este în schimbare agricultura și nutriția trebuie să se schimbe și ele, tema ediţiei din acest an a Zilei Mondiale a Alimentaţiei este axată pe „principii de agricultură sănătoasă care duc la o alimentație sănătoasă”. Cu prilejul acestei zile peste tot în lume la nivelul factorilor de decizie sunt organizate conferinţe, seminarii şi mese rotunde, pentru a intensifica eforturile de protejare a mediului înconjurător, îmbunătăţirea educaţiei, precum şi iniţierea de politici guvernamentale adecvate, care să contribuie în mod eficient la asigurarea securităţii produselor alimentare.

Scopul sărbătorii este de a face cunoscute problemele sectorului alimentar în lume şi de a spori solidaritatea cu sectorul agriculturii, punînd baza unor politici de acțiune comune.

Pe lângă faptul că, din start materia prima folosită în industria alimentară are un potențial de risc ridicat pentru sănătate, alegerile alimentare din viața zilnică a familiei de azi, nu sunt din cele mai fericite.

Populaţia României are o alimentaţie preponderent nesănătoasă, conform evaluării stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei, realizată în anul 2011 de Institutul Naţional de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii. Conform specialiştilor institutului, alimentaţia românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi şi proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale şi cele vegetale, un aport insuficient de carbohidraţi şi de fibre alimentare (1/3 din necesar) şi un aport insuficient de calciu, magneziu şi seleniu. Totodată, dieta românilor conţine un consum dublu de sare faţă de valorile recomandate.

Cele mai des consumate alimente în România sunt carnea şi preparatele de carne, ouăle şi produsele din lapte, pâinea şi zahărul, iar la polul opus se numără: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale. 60% dintre subiecţii eşantionului investigat (62,4% dintre bărbaţi şi 57% dintre femei) au fost supraponderali şi obezi, având la bază o alimentaţie excesivă, nu hipercalorică ci predominant axată pe produse animaliere, bogate în grăsimi, la care s-a asociat o lipsă a activităţii fizice. Măsurarea tensiunii arteriale a pus în evidenţă un procent crescut de hipertensivi (17,8 %).

Consumul crescut zilnic de grăsimi şi proteine animale din raţie alimentară a avut efecte asupra valorilor parametrilor biochimici ai subiecţilor, parametrii metabolismului lipidic fiind la 25% dintre subiecţi peste limitele normale. Trigliceridele la 29,3%, colesterolul la 20,2% şi lipide totale la 17,5% dintre subiecţi s-au situat peste valorile considerate normale.
Potrivit celor mai recente date emise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), principalele cauze de mortalitate în lume sunt legate de alimentaţia nesănătoasă: 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentaţie incorectă şi dezechilibrată.

Ministerul Sănătăţii a venit în întâmpinarea celor care doresc să se hrănească sănătos, publicând pe propria pagină de internet „Ghidul pentru alimentaţia sănătoasă”, realizat de Societatea de Nutriţie din România.

Tendinţa ce se poate constata în lume dar și în România este utilizarea unui număr tot mai redus de plante, o alimentație dominată de consumul de carne dar și de produse prelacrate și rafinate pentru hrana zilnică. Limitându-şi numeric sursele alimentare, omul modern este mai predispus la dezvoltarea unor deficite cronice de nutrienţi, cu toată bogăţia paradoxală a puţinelor soiuri alimentare folosite.

O alta particularitate – dar deloc lipsită de importanţă – o constituie asocierea în peisajul lumii moderne a excesului alimentar cantitativ şi calitativ (mai ales pe fondul utilizării predominante a alimentelor rafinate şi concentrate, în asociere cu sedentarismul propriu civilizaţiei actuale) cu deficitele alimentare, de multe ori grave şi cu consecinţe nefaste asupra stării de sănătate a unor segmente încă extinse din populaţia globului.

Save


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

România lovită de un nou val de ninsori. Temperaturile scad, iar în multe zone va fi ger

Ioana Neag

Publicat

în

România lovită de un nou val de ninsori. Temperaturile scad, iar în multe zone va fi ger Primăvara se lasă așteptată, conform specialiștilor de la Administrația Națională de Meteorologie. Se anunță ploi, vânt, vreme extrem de rece pentru această perioadă, ger și ninsori la altitudini mai mari de 1.500 de metri. Specialiștii de la Administrația […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea