Ziarul Unirea

16 august – Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Voievod și cei patru fii ai săi, prăznuiți de Biserica Ortodoxă Română

Sfinții Martiri Brâncoveni, conducătorii de aur ai Tării Românești sunt sărbătoriți în fiecare an, pe data de 16 august, imediat după praznicul Adormirii Maicii Domnului.

Sfinții Martiri Brâncoveni

ELIT

Sfântul Martir și Binecredinciosul Domnitor Constantin Brâncoveanu a urmărit numai lucruri bune pentru poporul său. Cel mai mult își dorea întărirea rolului domniei și promovarea unor relații strânse între Țările Române. Cu toate acestea, relațiile între el și domnitorul Țării Moldovei nu erau foarte bune. În acele vremuri, Țara Românească era vasală Imperiului Otoman care se lupta frecvent cu cel Țarist. Conjuncturile politice nefavorabile au făcut ca Sfântul Martir să aleagă tabăra Țaristă în locul celei Otomane. Alegerea a fost considerată trădare de către sultanul Ahmed al III-lea. Astfel, acesta a trimis o suită de ostași care l-au luat prizonier pe Domnitorul Constantin Brâncoveanu, alături de cei patru fii ai săi și Sfeticnul Ianache Văcărescu. În următoarele luni, el și fiul său cel mare au îndurat cazne cumplite în închisoarea 7 Turnuri din Istanbul. În Sfânta zi de Adormirea Maicii Domnului, cei 6 bărbați au fost aduși în fața călăului și obligați să renunțe la credința creștină în schimbul cruțării vieții. Sfântul Martir și Binecredinciosul Domnitor Constantin Brâncoveanu a refuzat să se lepede de Hristos. Deși unul dintre fii săi era înclinat să accepte islamul, tatăl său l-a îndemnat să îi urmeze exemplul. Domnitorul a fost nevoit să privească execuția fiilor săi și a sfetnicului, sultanul folosindu-se de această metodă pentru a îl convinge să renunțe la creștinism. Martirul a rezistat și și-a primit astfel mucenicescul sfârșit, plecând capul în fața sabiei și zicând „Facă-se voia ta, Doamne!”. Capetele lor au fost afișate în locuri publice ca antiexemplu, iar trupurile au fost aruncate în Bosfor. Doamna Marica a reușit să adune trupurile și să le aducă după 7 ani acasă, în Țara Românească, unde au fost depuse în Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou din Capitală.

Cum au fost canonizați?

În 1992, Sfântul Sinod Ecomenic al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea domnitorului, fiilor și sfetnicului său. Osemintele acestora au trecut printr-o procesiune de spălare cu aghiasmă și ungere cu mir mare din Joia Paștelui, fiind apoi învelite într-un giulgiu de in și puse într-o raclă de argint din care se vede o mână. În 2014, a avut loc cea mai importantă procesiune cu moaștele lor de până atunci. Acestea au fost duse de la Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou la Catedrala Patriarhală din București. Procesiunea a avut loc cu ocazia prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Viața Sfinților Martiri Brâncoveni

Sfinții Martiri Brâncoveni sunt personaje din istoria modernă. Familia lor a domnit între anii 1688-1714. Își au rădăcinile dintr-un neam boieresc din județul Olt, comuna Brâncoveni. Sfântul Martir și Binecredinciosul Domnitor Constantin Brâncoveanu a rămas orfan de tată de mic, fiind crescut de unchiul tău de neam domnesc, Constantin Cantacuzino. Un mare învățat, acesta și-a educat nepotul în spiritual culturii umaniste și religioase, insuflându-i dragostea pentu Dumnezeu și popor. La rândul său, voievodul a avut 11 copii cu soția sa, Marica, 4 fii și 7 fiice. Începând cu înscăunarea sa pe tronul Țării Românești, Constantin Voievod s-a dedicat sprijinirii culturii laice și religioase.

A fost un mare ocrotitor al tiparelor, la vremea sa apărând zeci de cărți românești, latinești, turcești sau arăbești. Cea mai importantă realizare livrească din vremea lui este tipărirea primei Biblii în limba română. Inițiativa tipăririi acesteia fusese luată de mult, însă Sfântul Constantin Voievod a dus-o la bun sfârșit. Apariția Bibliei în română, la București este un eveniment deosebit de important pentru păstrarea limbii și culturii românești. Dacă înainte majoritatea Bibliilor erau în slavonă, cele aproape 1000 de pagini ale noii Biblii au oferit posibilitatea studierii acesteia direct în limba română.

A fost unul dintre cei mai mari ctitori de lăcașe sfinte din Țara Românească. A ridicat trei biserici în București: Biserica Sfântul Ioan cel Mare, Biserica Mânăstirii Sfântul Sava și Sfântul Gheorghe Nou. Doar ultima mai există în zilele noastre. A mai ctitorit o biserică în apropiere de București, la Mogoșoaia și alte două în mediul rural. La Râmnicu Sărat a ctitorit mânăstrea Adormirii Maicii Domnului , cu ajutorul unchiului său și alte patru mânăstiri de seamă prin apropieri. Cea mai vestită mânăstire ridicată de el este mânăstirea Horezu. Toate lăcașele ridicate de el sunt unice, fiind contruite în ceea ce astăzi poartă numele de arhitectură brâncovenească. El se constituie din elemente ale renascentismului italian și ale stilului bizantin, punând accent pe pictură murală și sculptură.

Sursa: sarbatoricrestine.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419