Rămâi conectat

Curier Județean

100 de ani de la nașterea lui Felician Fărcașiu, la Sebeș. Voce baritonală, drag de oameni și de viață!

Publicat

în

Felician Fărcaşiu s-a născut la Sebeş, în data de 29 noiembrie 1920, fiind una dintre personalităţile cu care ne mândrim. A urmat anii de şcoală la Sebeş şi la Orăştie, apoi Institutul Teologic din Sibiu, absolvit în 1943. A atras aprecierile etnologului Hary Brauner şi ale compozitorului Laurenţiu Profeta, care l-au recomandat Radiodifuziunii Române.

În programele radioului, a cântat şi i s-au înregistrat 30 de piese folclorice (doine, cântece de joc şi de petrecere), în cursul anului 1951. A cântat alături de orchestrele de muzică populară ale Filarmonicilor din Arad, Sibiu, Braşov, Oradea, Bacău şi cu Ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Caransebeş, a întreprins numeroase turnee de concerte şi a participat la concursuri în ţară şi în străinătate. A imprimat 7 discuri, pe care sunt cuprinse doar o parte din cele 260 de piese ale repertoriului său. Şi-a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional.

CITEȘTE ȘI: Povestea emoționantă a unui artist din Alba: Felician Farcașiu s-a prăbușit pe scenă, după 27 de biss-uri, la un concert pe Câmpia Libertății din Blaj

După ce se pensionase, reîntors dintr-un obositor turneu în străinătate, își propusese un răgaz pentru odihnă, măcar câteva zile. Însă pasiunea arzătoare a vieții lui nu i-a îngăduit să refuze rugămintea Ansamblului „Cindrelul” din Sibiu de a-l însoți într-un turneu. În ziua de 2 decembrie 1977, când își încheia unul dintre cântecele incluse în program, la Curtea de Argeș, a mai avut tăria să facă semn tehnicianului să coboare cortina, în spatele căreia s-a prăbușit pe scenă, trecând pragul eternității.

Electrica Furnizare Discount

Felician Fărcașiu rămâne unul dintre cei mai mari interpreți de muzică populară, constituind un reper pentru tânăra generaţie.

Începând cu anul 2002, la Sebeş, în luna noiembrie, se desfăşoară un festival naţional și un concurs de interpretare a cântecului popular românesc, care poartă numele lui Felician Fărcaşiu. În derularea celor șaptesprezece ediții, ne-am bucurat de evenimente în care a vibrat sufletul românesc. În acest an, care stă sub semnul trist al pandemiei, se cuvine să cinstim, printr-o evocare caldă, centenarul nașterii interpretului de folclor, cu voce baritonală și drag de oameni. Radio Star FM Sebeș, TVR Târgu-Mureș, alături de TVR3 ne intermediază bucuria de a împărtăși publicului onoarea de a-l omagia pe Felician Fărcașiu, prin emisiunile care îi sunt dedicate azi, proiecte culturale susținute de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

*****

GRIGORE LEȘE, despre Felician Fărcașiu: “Fericitul din Sebeș”

Omul horește după cum i-e glasul, după cum i-e firea, după starea lăuntrică din acel moment.

Felician Fărcașu horea „pă sus”, „pă mijloc” și „pă jos”. Când horea „pă sus” se stâmpăra, avea o energie care se transforma în melancolie. Horitul „pă mijloc” îi crea o dispoziție plăcută. Când horea „pă jos” devenea pasional. Glasul se stinge mai greu.

Glasul lui amintește de cântarea liturgică psalmodiată de sorginte bizantină: interiorizată, profundă, transcendentă.

Textele repetitive dau senzația de curgere perpetuă, de regenerare, de înălțare și coborâre, de moarte și renaștere, de regăsire, de drum sinuos și zbor nesfârșit.
Horile lui veghează lumea, vindecă și tămăduiesc.
Ce dor mi-e de Felician Fărcașu…

Cu prețuire,
prof. dr. Grigore Leșe

*****
Dr. DOINA IȘFĂNONI, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă: “FELICIAN FĂRCAȘIU, O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ CÂNTECULUI POPULAR”

În această toamnă, la 29 noiembrie, iubitorii cântecului popular omagiază o mare personalitate a folclorului românesc, pe Felician Fărcașiu. Interpret și culegător de folclor pastoral de pe Valea Sebeșului natal, din Mărginimea Sibiului, de pe Valea Ampoiului și din Mocănimea Apusenilor, Felician Fărcașiu a conferit acestui gen muzical o nouă viață.

Înzestrat cu calități vocale deosebite – o inconfundabilă voce de bariton și o mare dragoste pentru valorile melosului tradițional, el și-a asumat calitatea de ambasador al folclorului românesc, interpretând cu har și dăruire cântecele născute în vatra satului românesc. Timp de aproape șapte ani (1948-1954) a desfășurat o susținută muncă culturală, ca instructor și solist vocal, la Clubul Sindicatelor din Deva. Autenticitatea repertoriului și expresivitatea artistică a interpretării sale i-au adus aprecieri, nu numai din partea publicului, ci și a etnomuzicologului Hary Brauner și a compozitorului Laurențiu Profeta. La recomandarea acestor specialiști, Felician Farcașiu înregistrează 30 de piese folclorice în Radiodifuziunea Română, contribuind astfel la înscrierea doinelor, cântecelor de joc și de petrecere din sudul Transilvaniei în Fonoteca de aur a radioului.

Dorința de a face cunoscut cântecul românesc pe cât mai multe scene l-a determinat să se alăture unor reputate orchestre de muzică populară. Împreună cu Filarmonicile din Arad, Sibiu, Brașov și ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timișoara și Caransebeș, Felician Fărcașiu a întreprins numeroase turnee și concerte în țara și în străinătate (Polonia, Ungaria, Italia, Ucraina), fiind adesea cap de afiș.
Spirit deschis, gata să ajute și să îndrume tinerii care doreau să se afirme în acest domeniu, Felician Fărcașiu și-a asumat și calitatea de mentor al tinerelor talente. Dintre cei care s-au bucurat de competența sa menționăm: Dumitru Fărcaș (Baia Mare), Maria Marcu (Cluj), Elena Jurjescu, Mariana Drăghicescu, Dumitru Botoșan și Filofteia Moldovan, din Timișoara.

Pentru a ajunge la sufletul publicului, Felician Fărcașiu a șlefuit melodic doinele ascultate la stâni și cântecele de la petrecerile țărănești. A compus cântece și le-a scris versurile, respectând spiritul creației populare.

În cinstea acestui îndrăgit interpret de muzică populară, Primăria Municipiului Sebeș, împreună cu Centrul Cultural “Lucian Blaga”, organizează anual  Festivalul Național Felician Fărcașiu. Eveniment de referință pentru viața culturală a orașului Sebeș, festivalul, aflat la cea de a XVII-a ediție (2019), este un concurs de interpretare a cântecului popular de către cei dornici să ducă mai departe moștenirea marelui culegător de folclor. Scopul acestui festival și al juriului de specialitate este de a descoperi și de a promova noi talente interpretative, cu repertorii care pun în valoare frumusețea și diversitatea cântecului românesc autentic. Ținuta scenică a interpreților și costumul popular pe care îl poartă exprimă respectul tinerilor interpreți pentru specificul portului din zona de proveniență a cântecului și grija lor de a păstra nealterate valorile patrimoniului material și imaterial al creației populare românești.

*****
Prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin –
“UN NUME PENTRU TOTDEAUNA: FELICIAN FĂRCAȘIU”

Se spune că în această lume trebuie să fii numit. Porți cu tine rezonanța numelui familiei, porți aura binelui generată de numirea sub cupola credinței, însemn al picăturii de dumnezeire care ne ajută să trecem cu seninătate pe drumul destinului desemnat din Înalt. Și se mai spune că atunci când Dumnezeu te alege, porți nu nume ce trece de această lume, în Lumea cea dătătoare de veșnicie numelui. A fost ales să poarte un nume ce azi identifică un loc: Sebeș.

A fost ales să aibă har în glasul care a bucurat decenii lumea iubitoare de cântec. A fost ales să lase cântece, care, fără interpretarea sa inconfundabilă, s-ar fi auzit într-un continuu al liniștii, așa, prin glasul său cântecele au căpătat nume: al lui Felician Fărcașiu. Dăruind nu sărăcești, ci te îmbogățești, se spune în Scriptură. Și Felician Fărcașiu a știut să dăruiască din preaplinul voioșiei, jovialității, încrederii în clipa trecătoare. Dar mai ales a știut cum să facă întâlnirea cu folclorul o pagină pentru totdeauna: dăruindu-și numele cu bucuria clipei ce pare a fi uitat că este irepetabilă. Felician Fărcașiu a știut cum să facă memorabilă fiecare apariție a sa pe scenă. Nu era o scenă de spectacol. Era chiar scena vieții sale, pe care și-a asumat-o ca fiind casa trăirii sale intense. A trăit pentru a ne bucura. Acum dăinuiește dincolo de uitare prin ceea ce ne-a lăsat: prin cântece și prin imaginea omului jovial, pentru care a trăi clipa însemna a trăit viața în fiecare clipă. Și mai ales a știut să lase fără ostentație un nume: Felician Fărcașiu. Numele are vârsta eternității. Să ni-l amintim zâmbind clipei pentru ca ea, clipa, să-i păstreze imaginea veșniciei!

*****

Poeta JENI VOINA, despre GRUPUL VOCAL „FELICIAN FĂRCAȘIU” AL CENTRULUI CULTURAL „LUCIAN BLAGA” SEBEȘ:

În 2008, cu suflet de mamă, cu tact de profesoară și mărinimia specifică marilor artiști, Adina Hada înființează, în cadrul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”. A adunat, în jurul cântecului ei, copiii zonei, i-a încurajat și inițiat în tainele interpretării, i-a susținut cu inima.

Părinți și bunici aveau să lăcrimeze de fiecare dată emoționați și fericiți văzându-și pruncii pe scenă, rugându-se ca cea care a făcut această minune posibilă să fie răsplătită de viață pe măsura binelui făcut. I-a purtat cu mândrie, alături de ea, în emisiuni televizate, spectacole în țară și în străinătate. O binemeritată satisfacție a venit când unii din cei care i-au fost elevi, i-au devenit colegi de scenă, soliști cu premii obținute în concursuri. Toate acestea, au fost posibile pentru că într-o zi Adina Hada a simțit că vrea să dăruiască celor ce vin din urmă din prea plinul sufletului și din bogăția experienței muzicale.

Începând cu anul 2019, Centrul Cultural „Lucian Blaga” și-a dat mâna cu Centrul de Cultură „Augustin Bena”, iar pregătirea Grupului Vocal „Felician Fărcașiu” a fost preluată de Roxana Reche și Alexandru Pal. Cinste lor și pruncilor care s-au simțit atrași de tărâmul nemuritor al cântecului românesc: Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”.

*****
ADINA HADA: Gânduri pentru Felician Fărcașiu …

Mi-aș fi dorit, la un moment dat, să îi fiu alături pe o scenă, să cântăm împreună, din drag de cânt românesc și de ce nu, din mândria de a fi ardeleni de pe meleaguri sebeșene.
Nu am avut însă această onoare de a-l asculta live, de a-i admira maniera unică de interpretare a cântecului popular românesc…

În semn de prețuire pentru tot ce a lăsat Felician Fărcașiu în lada de zestre a neamului românesc, am înființat grupul vocal care îi poartă numele, în cadrul Centrului Cultural “Lucian Blaga” din Sebeș, în speranța că urmașii noștri îl vor cunoaște pe Felician Fărcașiu prin cântecele lui, ce vor dăinui prin vocile tinerilor care îi pășesc pe urme.

Publicitate

Curier Județean

Exponatul lunii decembrie 2021 la Muzeul din Sebeș: Potirul Euharistic din care s-a împărtășit protopopul Ioan Simu, înainte de Marea Adunare de la Alba Iulia

Publicat

în

Exponatul lunii decembrie 2021 la Muzeul din Sebeș: Potirul Euharistic din care s-a împărtășit protopopul Ioan Simu, înainte de Marea Adunare de la Alba Iulia

În ziua de 1 Decembrie 1918, înainte de plecarea spre Alba Iulia, locuitorii români ai Sebeșului au participat la Sfânta Liturghie care s-a oficiat în fiecare dintre cele două biserici ale orașului, ortodoxă și greco-catolică, despărţite doar de râul Sebeş. La fel cum se întâmpla în fiecare duminică, în cadrul liturghiei, preoţii s-au cuminecat. După terminarea serviciului divin, participanții s-au deplasat in corpore în Piaţa Mare a oraşului, unde a fost oficiat un Te Deum, la care au slujit, împreună, cei doi protopopi, Ioan Simu (greco-catolic) şi Sergiu Medean (ortodox), după care delegația Sebeșului a pornit spre Alba Iulia.

Ioan Simu (1875-1948), protopop și președinte al Consiliului Naţional Român din localitate, a folosit pentru a sluji şi pentru a se împărtăşi un potir euharistic care, după moartea sa, survenită la 30 de ani după acele evenimente, a avut o soartă mai puțin obișnuită. Urmașul său în scaunul protopopesc al Sebeşului, preotul Teodor Radu, în contextul desființării de către comuniști a bisericii greco-catolice, la sfârșitul anului 1948, a ales să ascundă vasul liturgic în podul bisericii, sub o grindă, unde a rămas timp de decenii, fiind descoperit abia în anii ’70 ai secolului trecut, de părintele Petru Brudea, cu ocazia unor reparaţii la acoperiş. Ulterior, potirul a intrat în patrimoniul Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş, acest valoros artefact fiind propus publicului ca exponat al lunii decembrie.

Electrica Furnizare Discount

Potirul euharistic este confecţionat din argint, prin turnare, și a fost realizat din trei părţi, lucrate separat și asamblate ulterior. Acestea au fost îmbinate folosindu-se un şurub introdus prin interiorul piciorului. Vasul liturgic are înălţimea de 27 cm, iar grosimea metalului, variază de la 1 la 4 mm.

Talpa potirului este circulară, având diametrul de 14,8 cm, partea sa inferioară fiind tratată sub forma unei scotii cu baza profilată. Deasupra acesteia se află un registru decorativ, de forma unei semicalote, împărţit în zone egale cu ajutorul a trei lobi sugeraţi, realizați în relief, pe care se află tot atâtea cruci stilizate. Câmpurile delimitate astfel sunt ornamentate cu elemente de decor vegetal, realizate tot în relief, în fiecare dintre ele fiind redate instrumentele utilizate la supliciul Mântuitorului. Astfel, sunt figurate stâlpul infamiei, cu biciul şi beţele folosite pentru a-l lovi în curtea Praetorium-ului, atunci când a fost dus în faţa lui Pilat din Pont, cununa de spini, piroanele, ciocanul şi cleştele, utilizate la crucificare şi, respectiv, scara care a servit la montarea plăcuţei cu inscripţia INRI. Acestora li se adaugă trestia, cu buretele în vârful ei, cu ajutorul căreia i s-a dat să bea oţet, precum şi suliţa cu care a fost străpuns. La interior, pe marginea tălpii, este gravat textul „Poporulu eclesiei gr.c. dein Sabesiu, 1869″. Elementele decorative amintite acoperă și fusul potirului.

Piciorul acestuia este decorat cu patru noduri, cu diametre şi dimensiuni diferite, realizate din succesiuni de profiluri de tip scotie și tor. Acestea din urmă au muchiile decorate cu motivul torsadei (al funiei), ornament cu dublu rol, decorativ şi funcţional, asigurându-se astfel o mai bună aderență la manipulare.

În partea superioară a piciorului se află cupa, nedecorată, susținută de un suport ajurat, tot din argint, ornamentat cu vrejuri de viţă-de-vie, dispuse în patru registre verticale, în formă de inimă, delimitate unele de altele de câte un ciorchine.

Citește mai mult

Curier Județean

VIDEO| Vlad Lință, elev fruntaș la Colegiul Militar din Alba Iulia, onorează Ziua Națională a României cu o interpretare a unui „cântec bătrân ca Unirea”

Publicat

în

VIDEO| Vlad Lință, elev fruntaș la Colegiul Militar din Alba Iulia, onorează Ziua Națională a României cu o interpretare a unui „cântec bătrân ca Unirea”

Cu prilejul Zilei Naționale a României 2021, reprezentanții Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia au oferit publicului o interpretarea a cântecului „Treceți batalioane române Carpații”, prin vocea elevului fruntaș Vlad Lință.

Cântecul a fost scris (probabil) în timpul Primului Război Mondial ca un cântec de luptă. Unul dintre primele ansambluri atestate de a fi cântat cântecul, în versiunea sa originală (cu trei strofe), imediat după Primul Război Mondial, este corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoș. Acest cor interpretează cântecul original și astăzi, neîntrerupt încă din 1918.

Electrica Furnizare Discount

Mențiuni care datează acest cântec în acea perioadă pot fi găsite în diferite lucrări istorice – una dintre ele atestând faptul că, în februarie 1919, voluntarii din ”Legiunea Română de Voluntari Transilvăneni – Bucovineni” deja cunoșteau o versiune a cântecului: “Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă / Visam de când eram copii / Să trecem Carpații / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”

 

Citește mai mult

Curier Județean

FOTO| Militari ai Batalionului 136 Geniu „Apulum”, participă la exercițiul multinațional IEL MILU, în Georgia: Antrenamente pentru misiuni geniste

Publicat

în

Militari ai Batalionului 136 Geniu „Apulum”, participă la exercițiul multinațional IEL MILU, în Georgia: Antrenamente pentru misiuni geniste

În perioada 29 noiembrie – 3 decembrie 2021, 8 cadre militare din statul major al Batalionului 136 Geniu ”Apulum” din Alba Iulia, sub conducerea comandantului batalionului, locotenent colonel Brok Ludovic Ștefan participă alături de militari din Georgia, Bulgaria și Croația la exercițiul multinațional ”IEL MILU GEO 2021” ce se desfășoară în facilitățile de instruire ale Joint Training and Evaluation Centre (JTEC) din capitala Georgiei, Tibilisi.

Exercițiul, aflat la cea de a 17-a ediție, în care România este națiune lider, are ca obiectiv principal antrenarea pentru organizarea, planificarea și executarea misiunilor privind sprijinul genistic pentru infrastructura de logistică , conform scenariului propus de națiunea gazdă.

Electrica Furnizare Discount

Coordonarea exercițiului a fost realizată de către comandantul Batalionului 52 Geniu ”Tisa” din Satu Mare, locotenent colonelul Păcurar Marius, care a participat începând cu anul 2011 la 13 exerciții cu structura IEL MILU.

Instruirea în comun reprezintă o bună oportunitate pentru dezvoltarea abilităţilor comandanţilor de subunități de a conduce și executa sub comandă multinațională un spectru larg de misiuni de sprijin genistic în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere dintre cele 4 țări participante, perfecţionarea procedurilor de comandă-control dar și întărirea relaţiilor de colaborare cu partenerii străini.

Rolul inițiativei IEL MILU este acela de a participa la operații NATO, ca parte a unei forțe multinaționale, cu capabilități de geniu privind construcția, repararea și menținerea viabilității drumurilor și podurilor militare, construcția de helipad-uri și platforme pentru cartiruire, aprovizionarea cu energie electrică și sprijin EOD.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare