1 noiembrie 1599: 420 ani de la intrarea triumfală a marelui voievod Mihai Viteazul în Alba Iulia

1 noiembrie 1599: 420 ani de la intrarea triumfală a marelui voievod Mihai Viteazul în Alba Iulia

În 1 noiembrie se împlinesc 420 de ani de la intrarea triumfală, după victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, voievodul muntean fiind întâmpinat de episcopul romano-catolic din Alba Iulia, Demetrius Napragy şi de către alți nobili din Transilvania, care i-au înmânat cheia Cetăţii de scaun a Ardealului.

Mihai a fost conducătorul „de facto” al Transilvaniei, chiar dacă a fost recunoscut de Dieta Transilvană doar ca guvernator imperial, dar avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care  dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub controlul său politic.

Alba Iulia avea să devină astfel după cucerirea Moldovei, prima capitală a celor trei țări unite sub sceptrul marelui voievod, din Alba Iulia Mihai Viteazul a conducând cele 3 țări românești, prin măsuri menite să-i consolideze domnia; aici se intitulează „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”.
În „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, istoricul Nicolae Bălcescu ne descrie în cuvinte alese momentul intrării domnitorului în Alba Iulia:

“Într-aceea, Mihai-Vodă, ridicându-și tabăra de la Sibiu, înaintă cu încetul spre Alba-Iulia. Prin toate orașele pe unde trecu în cale, locuitorii alerga înainte-i cu daruri, slobozind puști în semn de veselie și primindu-l cu mare dragoste și entuziasm. Apropiindu-se de Alba, locuitorii orașului și ai județului îl întâmpinară cale de o leugă (2200 de metri) înainte cu multă cinste și daruri. În capul lor era episcopul catolic Dimitrie Naprasdi, încunjurat de tot clerul său. El felicită în numele poporului pe domn de sosirea sa, urându-i tot felul de fericiri, o domnie vecinică asupra țării Ardealului, ce el dobândise cu sabia, o viață îndelungată și izbânzi multe, care să se adaoge unile peste altele. În aceeași zi, luni 1 noiemvrie, Mihai-Vodă intră cu mare pompă în capitala Ardealului. Dorința ce adesea avea d-a face întipărire popoarelor printr-o strălucită priveliște, adăogându-se la vesela îmbătare a unei izbânzi de atâta vreme dorită, făcu pe Mihai de puse în această intrare triumfală o podoabă neauzită în părțile noastre”.

Tot Nicolae Bălcescu descrie în detaliu fastul cu care s-a desfăşurat intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Alba Iulia, pe 1 noiembrie 1599:

„O ceată de zece lăutari ţigani urma îndată după domn, cântând (…) apoi o bandă de muzică ce se compunea de opt trâmbiţe, care cu multă armonie modula sonurile lor, de atâtea tobe de oţel pre obiceiul turcesc, de un bun număr de flaute şi flaşnete. În urma acestei orchestre, venea Mihai, călare pe un măreţ cal alb”, scrie revoluționarul pașoptist.

Deși în memoria colectivă a rămas imprimat evenimentul intrării sale victorioase din anul 1599, prezența marelui voievod a fost simțită la Alba Iulia cu câțiva ani înainte, mai precis în anul 1597, când Mihai Viteazul a ctitorit o biserică cu hramul „Sfânta Treime”, care a fost centru al Mitropoliei Ardealului din veacul al XVII-lea, aici slujind ierahii Ilie Iorest şi Sava Brancovic.

Biserica nu s-a păstrat pentru că a fost dărâmată în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714, însă începând cu anul 1988, pe acelaşi loc, s-a reconstruit o bisericuţă din lemn care a fost sfiinţită în anul 1992.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---