Telurul provenit de la Zlatna – singurul element chimic din Tabelul lui Mendeleev descoperit în România

Telurul provenit de la Zlatna – singurul element chimic din Tabelul lui Mendeleev descoperit în România

• Pentru că din 1992 țara noastră nu mai are capacitate de separare a acestui element, telurul va ajunge doar un exponat în viitorul muzeu al orașului minier Zlatna

Știați că telurul este singurul element chimic descoperit în România, în urmă cu mai bine de 200 de ani, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni? Poate că n-ar fi o noutate pentru mulți dintre dumneavoastră, însă istoria trebuie cunoscută și repetată.

„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”, spunea istoricul Nicolae Iorga. Povestea descoperirii acestui element chimic natural, inclus acum în tabelul lui Mendeleev, a devenit și  sursă de inspiraţie pentru una dintre operele marelui compozitor Wolf­gang Amadeus Mozart – ”Flautul fermecat”. Un fapt mai puțin pozitiv, telurul a fost folosit pentru realizarea învelişului primelor bombe atomice aruncate asupra localităților Hiroshima și Nagasaki.

Căutătorii de aur de lângă Zlatna au găsit… telur!

La începutul secolului al XVIII-lea, un cioban a găsit lângă Zlatna, în Fața Băii, lângă minele din Săcărâmb (actualul județ Hunedoara), un nou zăcământ care conținea aur. Descoperirea a ajuns rapid la urechile autorităților de la Oficiul Minier Zlatna, care au demarat activitățile de exploatare a materialului prețios. Transilvania era sub dominație austriacă, astfel încât exploatarea se făcea direct de către autoritățile de la Viena. Specialiștii au încercat să separe aurul de restul metalelor din minereul scos din mina din Apuseni, dar nu au reușit acest lucru. Nereușind, au solicitat prezența la fața locului a unui tânăr cercetător de la Sibiu pentru analiza acestui minereu, cunoscut inițial sub numele de “Faczebajer Weisses blättriges Golderz” (minereu alb cu frunze de aur de la Fața Băii). Minereul a fost analizat de către Franz Joseph Müller von Freiherr Reichenstein (1742-1825), inspector șef al minelor din Transilvania, venit de la Sibiu.

În 1783 el a raportat că minereul are conținut principal de aur în aliaj cu un metal necunoscut, foarte similar cu stibiul. Müller nu a fost în măsură să identifice acest metal. El i-a dat numele ”Aurum paradoxium” sau ”Meta­llum problematicum”, deoarece acesta nu a demonstrat proprietățile la care se aștepta de la elementul natural stibiu, bănuit că s-ar fi aflat în combinație cu aurul. Doisprezece ani mai târziu, Müller, încă în căutarea noului metal, a trimis un specimen la Martin Heinrich Klaproth (1743-1817).

Acesta a reușit să separe telurul și a confirmat descoperirea noului metal. În lucrarea sa citită în fața Academiei de Științe din Berlin, din 25 ianuarie 1798, a denumit metalul telur, denumire care derivă din latină, Tellus = Pământ. În raportul său din 1798, Klaproth a dat credit deplin descoperitorului original, Müller von Reichenstein, dar a uitat să-l menționeze pe chimistul maghiar Paul Kitaibel (1757-1817), care în 1789 a descoperit în mod independent noul metal și l-a informat și pe Klaproth. În 1832 s-a mai realizat un experiment și de către chimistul suedez J.J. Berzelius, care a confirmat cercetările anterioare.

Zlatna, telurul și… ”Flautul fermecat”!

Povestea descoperirii telurului a inspirat opera “Flautul fermecat” a marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Friedrich Joseph  Müller şi libretistul operei “Flautul fermecat”, Karl Ludwig Giesecke, au fost colegi de studii la Academia Regală din Schemnitz. Giesecke a aflat de la Müller aventura şi disputa pentru paternitatea descoperirii noului element şi i-a povestit-o lui Wolfgang Amadeus Mozart, iar compozitorul a folosit-o ca sursă de inspiraţie pentru ”Flautul fermecat”.

Telurul, aurul și ardelenii

În România, telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuşi ca telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină. România, alături de Suedia, sunt singurele țări din Europa cu potenţial natural în domeniu. L-au exploatat și frații sovietici eliberatori, după 1945, când au ”ajutat” la edificarea comunismului în România. Urmașii lui au păstrat linia: şi din nămolul de electroliză provenit de la EM Zlatna și transportat la Baia Mare, Ceaușescu scotea un bilanț anual de 10 tone de telur. Producția de telur a uzinei, de 10 tone pe an, a reprezentat aproape 10% din necesarul mondial de la acea vreme. România lui Ceaușescu a exportat telur, pe bani grei, în Occident. Conținuturile de telur în aceste minereuri variau de la 20 la 40 de grame pe tonă, deci un conținut asemănător sau apropiat de conținutul aurului. România a fost una dintre puținele țări din lume care a avut uzine capabile să producă și să exporte telur.

Minereul extras din perimetrele Munților Apuseni, inclusiv “Certej-Săcărâmb”, Zlatna și “Roșia Montană-Bucium” a fost prelucrat la uzina de la Baia Mare. Vârful producției de telur la uzina de la Baia Mare a fost atins în anii ‘70. Atunci, metalul rar era folosit în țara noastră în metalurgie, la fabricarea componentelor din industria auto și nu numai.

Producția uzinei de la Baia Mare a fost oprită în anul 1992, în contextul reducerii activității miniere. Uzina a fost privatizată și în cele din urmă a ajuns o ruină. În prezent, România nu mai poate să realizeze produse finite din telur pentru că nu mai are uzine capabile să prelucreze acest metal rar. Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă tot în anul 2004, ca ”nerentabilă”, în urma unor lucrări de ecologizare în valoare de peste 4 milioane de euro, bani de la Banca Mondială. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

Muzeul orașului minier Zlatna

În 2013, Comisia Europeană a clasat telurul ca ”metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul anual de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că în anul 2020 cererea s-ar putea dubla. Giganți ai industriei mondiale precum lntel sau Samsung au început să fabrice componente IT și pentru telefonia mobilă din telur. Deși Comisia Europenă atrage atenția asupra importanței tot mai mari a acestui metal rar, în Strategia României pentru minerit 2012-2035 nu se face nicio referire la telur. O singură strategie a autorităților a rămas în picioare de-a lungul timpului.

Aceea de a prezenta aceste minerale valoroase ca piese de… muzeu. Cu siguranță, în viitorul apropiat, vom găsi telurul și în locul unde a intrat pentru prima dată în atenția omenirii: orașul Zlatna. Primarul localității, Silviu Ponoran, a declarat pentru ziarul „Unirea” că orașul pe care îl administrează va avea în curând propriul muzeu, unde vor fi expuse documente și arhiva care a mai rămas neatinsă de tăvălugul neiertător al istoriei. Muzeul va fi amenajat în clădirea fostului Tezauriat al Oficiului Minier Zlatna, actualul centru de sănătate. ”Documentele fostelor mine nu le mai avem, au fost cărate toate pe la Budapesta. În schimb, avem documente mai recente, toată arhiva de la fosta uzină Ampelum Zlatna. Noroc că au fost preluate de administrația locală, că se alegea praful de ele”, explică primarul Ponoran.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI