Taxa clawback ar putea ajunge în trimestrul 4 din 2018 la 30%. Medicamentele sub 25 lei nu vor mai fi fabricate în ţară
Potrivit prognozele taxa clawback va ajunge în trimestrul 4 din 2018 la 30%. Există un risc real ca toate medicamentele care costă sub 25 lei să nu mai poată fi fabricate în țară și ca cei 8 milioane de pacienții care le utilizează – în marea lor majoritate cu venituri mici și pensionari – să nu le mai găsească în farmacii începând cu 2019.
PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reuneşte 16 situri de fabricăţie din ţară – atrage atenţia că “taxa clawback” – o taxă pe cifra de afaceri introdusă în 2009 şi aplicată exclusiv producătorilor de medicamente – a crescut în trimestrul 1 din 2018 cu 20% faţă de aceeaşi perioada a anului 2017 şi cu aproape 55% faţă de trimestrul 1 din 2016, ajungând astfel la 24,13%, al treilea procent că mărime de când taxa a fost introdusă.
“Toate analizele de prognoza făcute de analişti arată că cel târziu în trimestrul 4 din 2018 taxa va atinge nivelul record de 30%” a declarat Dr Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER. “Asta înseamnă că o fabrică de medicamente din ţară este obligată la plata a 30% taxa pe cifra de afaceri şi 16% impozit pe profit, lucru absolut nesustenabil”, a completat Damian.Evoluţia “taxei clawback” din ultimii 2 ani, a făcut că peste 2000 de medicamente, în marea lor majoritate costând sub 25 lei şi fabricate în ţară, să dispară din farmacii şi spitale.
La o “taxa clawback” de 30% toate medicamentele care costă sub 25 de lei sunt nerentabile iar producătorii vor fi obligaţi în cele din urmă să le scoată din portofoliu. Mai mult, plătind aproape 50% taxe şi impozite, fabricanţii din ţară nu au cum să se dezvolte în continuare, pierzând din competitivitate. Astfel că escaladarea acestei taxe face rău la toată lumea: pacienţii nu mai găsesc medicamentele de care au nevoie la preţul corect, sistemul sanitar va trebui plătească mai mult pentru tratamente mai scumpe iar industria nu va putea să-şi continue planurile de modernizare şi extindere.
Producătorii de medicamente care au fabrici în România, indiferent de capital, au plătit în ultimii 5 ani sute de milioane de lei în contul “taxei clawback”, în loc să investească în extinderea şi modernizarea capacităţilor de producţie, în transferuri tehnologice de produse noi şi în angajarea mai multor specialişti în cercetare şi dezvoltare. “Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în 2006 se fabricau în ţară pentru desfacere pe piaţă internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în 2016 se fabricau doar 190 de milioane, o scădere de 40% în 10 ani”, a concluzionat reprezentantul PRIMER.
PRIMER reaminteşte că semnalează de peste un an problemele care au apărut prin creşterea “taxei clawback” şi că singură măsură care poate frână dispariţia din spitale şi farmacii a medicamentelor ieftine este scutirea de “taxa clawback” a medicamentelor care costă mai puţin de 25 lei.
Sursa: capital.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]