Zile libere legale în 2024: Când vor avea românii prima minivacanță anul viitor

Deși mai sunt 3 luni până la finalul anului 2023, este important să știi ce zile libere vei avea în 2024 pentru a putea stabili concedii sau, de ce nu, city break-uri la prețuri foarte bune.

Câte zile libere mai avem în 2023?

Codul Muncii prevede în articolul 139 cele 15 zile libere în care nu se lucrează în România, dintre care anul acesta au mai rămas 4 zile libere:

1 ianuarie – duminică – Anul Nou
2 ianuarie – luni – A doua zi după Anul Nou
24 ianuarie – marți – Ziua Unirii Principatelor României
14 aprilie – vineri – Vinerea Mare
16 aprilie – duminică – Paște ortodox
17 aprilie – luni – A doua zi de Paște ortodox
1 mai – luni – Ziua Muncii
1 iunie – joi – Ziua Copilului
4 iunie – duminică – Rusalii
5 iunie – a doua zi de Rusalii
15 august – marți – Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie – joi – Sfântul Andrei
1 decembrie – vineri – Ziua Marii Uniri
25 decembrie – luni – Crăciunul
26 decembrie – marți – A doua zi de Crăciun.

Care sunt zilele libere legale din 2024

Anul viitor vor fi, în total, 17 zile libere, mai multe decât cele din 2023, care are doar 15. Însă, 7 dintre acestea vor pica în weekend, față de 3 câte au fost în 2023.

1 ianuarie – Anul Nou
2 ianuarie – Anul Nou
6 ianuarie – Boboteaza
7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
1 mai – Ziua Muncii
3 mai – Vinerea Mare a Paștelui
5 mai – prima zi de Paște ortodox 2024
6 mai – a doua zi de Paște ortodox 2024
1 iunie – Ziua Copilului
23 iunie (duminică) – Rusalii
24 iunie (luni) – a doua zi de Rusalii
15 august – Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie – Sfântul Andrei
1 decembrie – Ziua Națională a României
25 decembrie – prima zi de Crăciun
26 decembrie – a doua zi de Crăciun

Ce spune Codul Muncii despre zile libere legale

Codul Muncii a fost modificat anul trecut printr-o lege care stabileşte că zilele libere acordate de Paşte şi de Rusalii se recuperează de către salariaţii care primesc libere şi cu ocazia sărbătorilor ortodoxe şi a celor catolice.

Ce se întâmplă cu angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare
Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii. Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de weekend.

Ziua Educației: Profesorii și elevii din Alba și din România NU merg la școală

Profesorii și elevii din Alba și din România vor avea liber joi, 5 octombrie, de Ziua Internațională a Educației. Această zi este o oportunitate de a reflecta asupra rolului important pe care educația îl joacă în viața noastră și de a celebra munca profesorilor, care sunt cei care ne transmit cunoștințele și ne ajută să ne dezvoltăm ca indivizi.

Ziua Internațională a Educației a fost proclamată de UNESCO în 1994, pentru a marca semnarea, în 1966, a recomandării UNESCO și a „Organizației Internaționale a Muncii privind statutul profesorilor”. În România, această zi a fost introdusă în anul școlar 2013-2014.

În această zi, profesorii și elevii pot participa la activități de educație non-formală, cum ar fi workshop-uri, excursii sau evenimente culturale. De asemenea, este o zi potrivită pentru a reflecta asupra importanței educației în viața noastră.

Educația este un drept fundamental al omului și o cheie pentru dezvoltarea socială și economică. Ea ne ajută să ne dezvoltăm ca indivizi, să ne construim o carieră și să contribuim la societate.

În România, sistemul educațional este în curs de reformă. Guvernul a anunțat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea calității educației, cum ar fi creșterea salariilor profesorilor și modernizarea infrastructurii școlare.

Închisoare cu executare pentru traficanții de drogurii: Proiectul de lege, depus la Camera Deputaţilor

În cursul zilei de miercuri, 4 octombrie, Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei, a anunţat că propunerea legislativă „2 Mai”, iniţiată de parlamentarii PNL, a fost depusă miercuri la Camera Deputaţilor şi va intra pe traseul legislativ.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, prin această iniţiativă se propune eliminarea posibilităţii suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzute de Legea 143/2000.

De asemenea, se propune creşterea de la 2 – 7 ani la 3 – 10 ani a pedepselor prevăzute de Legea 194/2011 pentru anumite fapte de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Iniţiativa legislativă aduce modificări la două acte normative cu incidenţă asupra domeniului drogurilor: Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

„Tragediile din ultima vreme, precum cea de la 2 Mai, impun îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru a lupta eficient împotriva drogurilor. Dacă am fi avut această lege mai devreme, Roberta şi Sebastian, victimele accidentului din vara aceasta produs pe fondul consumului de droguri, poate ar fi fost alături de colegii lor la facultate acum. Este răspunsul necesar faţă de creşterea numărului de cauze penale având ca obiect infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri. În acest sens, menţionăm faptul că, în anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze de soluţionat a fost de 22.135 faţă de 18.233 în aceeaşi perioadă din 2022. Dintre acestea, 10.780 de cauze au fost nou înregistrate faţă de 8.484 în aceeaşi perioadă a anului 2022”, a transmis Gorghiu.

Modernizarea legislaţiei în acest domeniu este cu atât mai importantă cu cât la finalul lui 2022 Agenţia UE anti-drog monitoriza 930 de noi substanţe psihoactive (NSP). Aceste substanţe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătăţii decât drogurile tradiţionale, iar preţul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină atractive de experimentat pentru tineri, se arată în comunicat.

În prezent, cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanţe psihoactive este de 12 ani. Consumul acestor substanţe la vârste fragede, provoacă consecinţe severe asupra creşterii şi dezvoltării umane.

„Realitatea este chiar mai rea decât reiese din datele statistice. Nu doar consumatorii şi dependenţii au de suferit, ci şi familiile lor, colegii şi prietenii, întreaga societate. Intervenţia rapidă, eficientă şi cu sprijinul tuturor instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu, al societăţii civile, folosind toate instrumentele avute la dispoziţie, a devenit necesitate”, a subliniat Alina Gorghiu.

Sursa: ziare.com