Primele decizii definitive pentru foștii clienți ai CEC Zlatna care și-au pierdut banii depuși la bancă

Curtea de Apel a stabilit că două persoane trebuie să primească înapoi sumele și dobânda legală de la momentul deschiderii proceselor

Justiția din Alba a pronunțat primele decizii definitive în cauze civile prin care a dat dreptate unor persoane care au pierdut banii depuși la agenția CEC Bank din Zlatna. Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit în 6 iunie 2019, respectiv în 4 iulie 2019, că instituția bancară trebuie să restituie către două persoane sumele de 20.000 de lei, respectiv 23.000 de lei, plus dobânda legală de la data deschiderii proceselor (2016 și 2017) și până la momentul achitării banilor.

Cele două persoane fac parte dintr-un așa-zis lot de zeci de clienți ai bănii care au deschis procese pentru că nu au fost despăgubiți anterior pentru banii depuși la bancă și pierduți, unii în totalitate. Sumele au dispărut după ce două angajate ale băncii și-au însușit banii și au eliberat clienților documente care nu mai erau valabile din punct de vedere a circuitului bancar.

Reprezentanții băncii au refuzat să îi despăgubească pe oameni pe motiv că nu dețin documente suficient de clare potrivit cărora ar fi depus banii la agenția din Zlatna.

Pe rolul instanțelor din Alba se află în continuare cauze pentru care, pe fond, s-a dispus plata de către bancă a sumei totale de peste 300.000 de lei.

Document neînregistrat în evidențele contabile

Într-un din cele două cauze care au fost finalizate, clientul a depus banii la bancă până în anul 2013, iar sumele au fost însuşite de una dintre angajatele băncii, care nu a realizat operaţiunile necesare şi a înmânat deponentului documente care nu mai erau folosite în sistemul băncii.

”În data de 06.10.2016, petenta a fost invitată la bancă pentru a fi analizate aspectele sesizate. În cadrul întâlnirii au fost verificate operaţiunile înregistrate în evidenţele băncii, prin confirmarea de către reclamantă a ordonării operaţiunilor. În urma verificărilor s-a constatat că documentul prezentat de către reclamantă nu se regăseşte în evidenţele contabile ale băncii, drept pentru care s-a hotărât în cazul reclamantei nedespăgubirea reprezentând suma înscrisă de mână pe Formularul de depunere «PJ», avându-se în vedere că singurul document aflat în posesia reclamantei nu era înregistrat în evidenţele contabile ale băncii, aceasta nefăcând dovada efectuării depunerii”, se precizează în motivarea deciziei de la instanţa de judecată.

La fiecare depunere, suma de bani era predată numitei Meteşan Elena, angajată a CEC, care elibera un înscris în care se menţiona cuantumul total al depozitului şi cuprindea suma depusă la data respectivă, sumele depuse anterior şi o sumă suplimentară reprezentând dobândă capitalizată.

La fiecare nouă depunere deponentul preda numitei Meteşan Elena înscrisul eliberat cu ocazia depunerii anterioare, fiind emis un înscris nou în care era menţionată suma rezultată în urma ultimei operaţiuni.

”În ceea ce priveşte existenţa raportului de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită instanţa reţine că legătura de cauzalitate între conduita numitei Meteşan Elena şi prejudiciul produs reclamantei este de necontestat, și că dacă Meteşan Elena efectua corespunzător operaţiunile de înfiinţare a depozitului bancar, reclamanta nu era lipsită de sumele depuse în acest scop şi dobânzile cuvenite”, se mai susţine în document.

Banca, răspunzătoare pentru faptele angajatului

În cel de-al doilea caz, instanța a motivat astfel: ”Reclamanta a depus documentul intitulat «Retragere/depunere numerar» datat 04.07.2016, prin care se atestă că a depus suma de 22.300 lei la CEC Banc – Agenția Zlatna. Se reține de către instanță că forma scrisă este cerută în cazul constituirii de depozit bancar doar «ad probationem» și nu «ad validitatem».

Astfel, convenția privind încheierea contractului de depozit bancar a fost valabil încheiată, producând efectele juridice în scopul în care s-a perfectat. Sub acest aspect, nu pot fi reținute apărările băncii pârâte în sensul că prejudiciul nu ar fi cert, nefiind sigur nici sub aspectul existenței și nici sub aspectul întinderii. Banca pârâtă a fost chemată în judecată pentru a răspunde pentru fapta prepusului său care nu a înregistrat operațiunile bancare în evidențele băncii, folosind formulare scoase din uz.

Temeiul juridic este unul special, de a răspunde pentru fapta prepusului, nu pentru fapta proprie

Prepusul băncii pârâte, Meteșan Elena, a recunoscut metodele folosite și prejudiciul cauzat reclamantei. În ce privește raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, instanța apreciază că și această condiție este îndeplinită atâta timp cât prin luarea banilor și emiterea unui document tipizat scos din uz a fost creat reclamantei un prejudiciu pecuniar.

Cu privire la vinovăția autorului faptei, este de notorietate publică faptul că Meteșan Elena a fost condamnată pentru delapidare la pedeapsa închisorii cu executare, fiind prezentată în instanță, în stare de detenție, pentru a fi audiată ca martor. Din hotărârile judecătorești depuse la dosar rezultă starea de fapt și maniera în care proceda aceasta, similar fiind și în cazul reclamantei”.

Meteşan Elena a fost condamnată definitiv în 21 mai 2018, la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Un alt doilea dosar penal, în care este cercetată sora acesteia, fostă angajată a băncii, se află, în continuare, pe masa polițiștilor și procurorilor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI