„Prietenie fără bariere”: Elevi de la Şcoala „Ion Agârbiceanu” din Alba Iulia, în vizită la preşcolarii de la Casa de Tip Familial „Sf. Maria”. IMPRESII la final

Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” din Alba Iulia, director prof. Andron Nicolae şi Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă din Alba Iulia, director prof. Florea Adrian, au semnat un acord de parteneriat educaţional cu numele „PRIETENIE FĂRĂ BARIERE” pentru anul şcolar 2014 – 2015, având ca scop ”realizarea de activităţi extracurriculare în vederea relaţionării dintre elevii de la şcoala de masă şi elevii cu dizabilităţi”.

Ca urmare, în data de 2 octombrie 2014, a avut loc vizita elevilor din clasele a VI-a B şi a IV-a C de la Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” din Alba Iulia, împreună cu  profesorii coordonatori Negrescu Elena şi Hang Mariam  la Casa de Tip .Familial „Sf. Maria”, unde funcţionează o grupă de preşcolari, coordonator- prof. Leneschi Cristina şi o clasa I, coordonator prof. Petropulos Sorin. Colaboratorii acestui proiect sunt prof. Oaida Roxana şi psihologul Câmpean Cristina.

Impresiile elevilor în urma vizitei la Casa de tip familial „Maria”
Bianca Lăpăduş: O astfel de vizită poate fi o lecţie de viaţă pe care cred că toţi am înţeles-o. Cei mai mulţi copii din ziua de azi vor telefoane moderne, haine de firmă şi excursii în locuri extravagante. Nu prea se gândesc la alţii, în afară de ei… Copiii pe care i-am cunoscut nu fac discriminări şi nu te compară cu alţii. Nu îşi doresc lucruri de valoare. În primul rând îşi doresc nişte părinţi care să-i iubească, apoi nişte prieteni.

Traian Ursaleş; La Casa de Tip Familial Maria am întâlnit copii de toate vârstele, care erau cuminţi, prietenoşi, inteligenţi. Am rămas profund impresionaţi de ei. Deşi au diverse probleme de sănătate, i-am găsit cu zâmbetul pe buze. Am povestit cu ei, ne-am jucat, am cântat împreună. După această vizită am înţeles un lucru important: nu trebuie să marginalizăm persoanele cu probleme de sănătate, ci trebuie să le ajutăm cum putem.

Mihai Dăscălescu: A fost o experienţă de neuitat. Acolo am învăţat că nu toţi oamenii sunt la fel, că trebuie să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce avem şi niciodată să nu râdem de cei care nu sunt ca noi, fie că au o boală fizică sau psihică.

Miruna Coman: Am trăit cea mai mare emoţie… Erau copii buni, care nu aveau nicio vină. Copii abandonaţi, cu anumite probleme de sănătate, dar bucuroşi de viaţa pe care o au …     M-au impresionat până la lacrimi atât pe mine, cât şi pe colegii mei.

În urma acestei vizite, scopul principal al proiectului a fost atins. De aici rezultă că acest proiect este benefic deoarece într-o societate care  impune uneori anumite bariere de ordin psihic, cultural sau social, relaţionarea presupune depăşirea unor astfel de bariere şi acceptarea semenilor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI