Actualitate

Peste două milioane de români, în mare parte tineri, suferă de depresie

Ioana Oprean

Publicat

în

Potrivit Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate, peste două milioane de români suferă de depresie, iar tinerii de azi sunt mai depresivi decât cei din generaţiile anterioare. În opinia specialiştilor, factorii declanşatori ai „bolii secolului” sunt diferiţi în prezent faţă de acum câteva decenii, dificultăţile economice, şomajul, catastrofele şi conflictele fiind cauzele care pot creşte semnificativ riscul de depresie.

Netratată la timp, depresia poate duce la sinucidere, iar anual numărul persoanelor care au ales să-şi pună capăt zilelor ajunge la un million în lume. În acest context, psihologii trag un puternic semnal de alarmă şi consideră că un tratament aplicat din timp poate opri boala să escaladeze în forma sa cea mai gravă – dorinţa de sinucidere sau chiar sinuciderea„, se arată într-un comunicat transmis, joi, către MEDIAFAX.

 Specialiştii au mai constatat că tinerii de azi sunt mai depresivi faţă de tinerii din generaţiile trecute, deoarece factorii declanşatori din actualitate sunt mai numeroşi şi mai variaţi.

Tinerii de azi se confruntă cu efectul unei rate crescute a divorţurilor, cu efectul plecării părinţilor la muncă în străinătate, cu încercarea aproape disperată câteodată de a fi la înălţimea cerinţelor societăţii de consum – haine de firmă, telefoane deştepte, tot ce acum este apreciat şi înainte nici măcar nu exista„, afirmă psihologul Mihaela Sârbu, preşedintele Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate.

Printre factorii declanşatori ai depresiei în rândul tinerilor se mai află explozia de tehnologie şi de concepţii exportate, coroborate cu timpul din ce în ce mai puţin pe care părintele îl acordă copilului, lipsa de mişcare şi de activităţi sănătoase, monotonia etc.

Toate acestea duc inevitabil la stres, anorexie, comportamente bizare, consum de droguri şi alcool şi, evident, la depresie, iar numărul de sinucideri în rândul tinerilor a crescut alarmant şi numărul celor care intenţionează să întreprindă acţiuni pentru combaterea fenomenului nu acoperă nevoile reale. De asmenea, lipsa unui mediu stabil si sănătos în familie, lipsa de comunicare directă (nu prin intermediul mijloacelor indirecte- Facebook, etc), slaba acoperire a nevoilor de bază – alimentaţie sanatoasă, mişcare, chiar şi micile articole vestimentare care ne oferă mici bucurii, lipsa sau slaba exprimare afectivă – prin gesturi ale apropiaţilor, duc inevitabil la nemulţumiri şi acumulează frustrări care dacă nu sunt manifestate sau conştientizate se transformă în simptome fizice, comportamentale şi instabilitate emoţională„, arată psihologul Mihaela Sârbu.

Ea susţine că semnele unei depresii sunt vizibile şi se împart pe categorii.

Principalele simptome, uşor de observat, dacă suntem atenţi, sunt: modificări în dispoziţia afectivă – apare tristeţea, apatia, iritabilitatea, izolarea socială, pierderea interesului pentru orice activitate, pierderea interesului pentru activitatea sexuală, nimic nu ne mai bucură şi nu ne mai produce plăcere sau stârneşte interes. Dacă suntem atenţi unul la celălalt se vede, se simte. Persoana care se apropie de depresie sau are deja una, nu se mai îngrijeşte, nu îşi mai schimbă hainele, nu mai face duş, mănâncă mai mult decât de obicei, sau nu are poftă de mâncare, apare insomnia sau hipersomnia. În majoritatea cazurilor, oamenii neavând informaţiile necesare, încep sa meargă pe la toţi medicii, crezând ca sunt bolnavi – pentru ca apar simptome fizice – somatizări noi le spunem. Nu îşi dau seama că au depresie, iar dacă au norocul să întâlnească un medic care să-i trimită la psiholog, zic că nu sunt nebuni sau că depresia este un fason. Este un cerc vicios„, explică psihologul.

Specialistul spune că pentru a ajuta o persoană care a intrat în depresie trebuie să o asiguri că nu este singură, că este acceptată fără să fie criticată şi să i se ofere afecţiune şi atenţie, răbdare şi blândeţe.

Este nevoie şi de ajutorul unui specialist, câteodată chiar de tratament medicamentos. Este foarte important să îi motivăm, să fim suportivi, pozitivi, prezenţi, disponibili şi deschişi. Este foarte important să ştie că depresia se vindecă, se ameliorează, se tratează„, afirmă Mihaela Sârbu.

Ea mai arată că nu există un program guvernamental care să combată acest flagel.

Specialiştii cred că aceste proiecte naţionale menite să lupte împotriva depresiei trebuie să pornească cât mai urgent, prin ample campanii de informare în mass-media, în şcoli şi în licee, accesibile sau chiar gratuite.

Sursa: mediafax.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Premierul Ilie Bolojan despre criza energetică cu care se confruntă România: „Importăm peste 2.000 – 2500 de MW zilnic”

Ioana Oprean

Publicat

în

Premierul Ilie Bolojan despre criza energetică cu care se confruntă România: „Importăm peste 2.000 – 2500 de MW zilnic” „Importăm peste 2.000 – 2500 de MW zilnic. Ungaria importă 4.500. Din punct de vedere al importurilor, există o presiune importantă pe care trebuie să o acoperim”, a declarat luni, 3 august 2026, premierul intermar Ilie […]

Citește mai mult

Actualitate

O femeie de 34 de ani și un bărbat de 27 de ani, din Alba, cu „alcool la bord” pe drumuri din Hunedoara

Ioana Oprean

Publicat

în

O femeie de 34 de ani și un bărbat de 27 de ani, din Alba, cu „alcool la bord” pe drumuri din Hunedoara Sâmbătă, 1 august 2026, în jurul orei 16:20, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Hunedoara au oprit pentru control, pe DN 7, în localitatea Simeria, o autoutilitară care se deplasa din direcția Deva […]

Citește mai mult

Actualitate

Dumitru Chisăliță, șeful AEI: România, campioana europeană a scumpirii motorinei. Țiței românesc, rafinării românești, prețuri ca și cum totul ar veni din import

Bogdan Ilea

Publicat

în

Dumitru Chisăliță, șeful AEI: România, campioana europeană a scumpirii motorinei. Țiței românesc, rafinării românești, prețuri ca și cum totul ar veni din import  În ultimele șapte zile, prețul mediu al motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5%, cea mai mare creștere dintre țările europene analizate. Mai mult decât în Croația, unde creșterea a […]

Citește mai mult