Peisajul cultural, în dezbaterea celor mai buni peisagişti şi urbanişti din ţară

Timp de 3 zile, în perioada 4-6 noiembrie, Alba Iulia a găzduit în premieră pentru România o conferinţă dedicată peisajului cultural la care au participat circa 60 de specialişti din domeniu – arhitecţi şefi de judeţe, urbanişti, cadre didactice de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”. „Am iniţiat organizarea conferinţei «Peisaj: Conştiinţă colectivă şi participare» pentru a vedea opiniile specialiştilor în domeniu, pentru a prezenta realizările noastre mai mici sau mai mari de la înfiinţarea compartimentului de peisaj în cadrul Consiliului Judeţean Alba şi pentru a reuşi să primim o reacţie la ceea ce am făcut şi să vedem cum vom merge în continuare. Am avut supriza că am reuşit să strângem aici crema specialiştilor în peisagistică. Ca şi concluzie a celor 3 zile de dezbateri cred că mare parte din preocupările noastre sunt pe o linie bună în ceea ce priveşte protecţia şi promovarea peisajului”, a precizat Eugenia Mărginean, arhitectul-şef al judeţului Alba. „Problema peisajului s-a dezbătut până acum în modalităţi foarte diferite dar nu avem o metodologie de abordare a peisajului. Cercetarea acestei probleme, studiile care au fost făcute în judeţul Alba (n.r. – Reglementări urbanistice pentru zona rurală cu influenţe săseşti: Gârbova, Câlnic, Cut şi Şpring şi Reglementări urbanistice ilustrate pentru zona Valea Sebeşului) constituie un punct de plecare, ori scopul principal al acestei întâlniri a fost tocmai acela de a încerca să definim o abordare practică în teritoriu a problemei peisajului. Mai ales că din punct de vedere conceptual, chiar în lumea profesioniştilor, ideea de peisaj cultural nu este încă foarte clar conturată suprapunându-se cu alte concepte, de mediu, de cadru, de context, de sit, de imagine urbană. Avem nevoie de acest lucru şi începem să ne preocupăm mai atent de această definiţie”, a precizat la finalul conferinţei profesor doctor arhitect Alexandr M. Sandu, preşedintele Registrului Urbaniştilor din România.
În cadrul manifestării au fost abordate şi alte probleme cu care se confruntă specialiştii din domeniu, precum lipsa cadrului legal pentru înlăturarea stricăciunilor produse peisajului de exploatările la suprafaţă dar şi de lipsa unor reguli minime care să fie impuse atunci când vine vorba de dezvoltarea urbanistică. „Ceea ce s-a întâmplat la Arieşeni nu trebuie să se mai repete nicunde în România. Acesta este un exemplu de «aşa nu» având în vederea dezvoltarea urbanistică haotică ce s-a produs acolo. Din păcate nici amenzile aplicate de Consiliul Judeţean Alba care s-au ridicat şi la 1 miliard de lei vechi nu au avut niciun efect”, a explicat Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba care a dat însă şi un exemplu pozitiv de cum trebuie să arate o localitate din România – Rimetea. Organizarea Conferinţei «Peisaj: Conştiinţă colectivă şi participare» la Alba Iulia n-a fost întâmplătoare, Consiliul Judeţean Alba fiind primul din România care a înfiinţat în 1996 un compatiment special care se ocupă de gestiunea peisajelor culturale. (I.P.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI