O gestionară, în complicitate cu nişte angajate ale Băncii Carpatica, a dus la ruină o familie de întreprinzători

Despre cazul pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează am mai scris în urmă cu trei ani, stârnind reacţii dure din partea celor ce se simţeau incriminaţi de articolele noastre. Pentru a readuce în memoria cititorilor noştri cazul respectiv, reluăm datele problemei, aşa cum au fost expuse în articolul apărut în ediţia noastră din data de 10 septembrie 2008, intitulat „«Tun» de 7 miliarde de lei, dat de două persoane din fosta conducere a BC Carpatica SA Alba Iulia- Acestea şi-au însuşit banii din creditele bancare fără acoperire pe care le monitorizau şi la avizau favorabil ele însele”, cu precizarea că toate afirmaţiile acuzatoare din articolul respectiv ca şi din cel de faţă aparţin păgubaşilor. Astfel, în articolul respectiv se afirma că soţii Ioan şi Aurelia Lăncrănjan, din Şard, au înfiinţat în anul 1994 o firmă care s-a dezvoltat treptat, ajungând să deţină o brutărie, o staţie de carburanţi şi 9 TIR-uri de transport marfă.
lContabila firmei era totodată… angajată a băncii care credita firma!
La o aşa activitate fiind nevoie de o gestiune contabilă bine pusă la punct au angajat-o pe Claudia Nichita, ca gestionară şi, la recomandarea acesteia, pe Mariana Ileană în funcţia de contabilă. Ambele cu drept de semnătură în bancă! Interesant este că aceasta din urmă era… şefa Biroului de credite de la Banca Comercială Carpatica SA, sucursala Alba Iulia. Iar acestea două, împreună cu Elena Vinţan, fosta directoare a sucursalei BC Carpatica Alba Iulia au încheiat, după cum se pare, nu mai puţin de 86 de contracte de credit semnate în fals (potrivit expertizei grafologice) în valoare de peste 7 miliarde de lei vechi, în „favoarea” societăţii soţilor Lăncrănjan.

Dar… banii nu au intrat niciodată în firma respectivă, fiind însuşiţi de gestionara şi de contabila (totodată funcţionară de bancă) ce aveau drept de semnătură în bancă, iar cele două mai mult ca sigur că i-au făcut parte din acest „profit” fostei directoare, Elena Vinţan.
lCredite „generoase” pentru o firmă aflată în insolvenţă!
Desigur, firma a intrat în insolvenţă, dar chiar şi în aceste condiţii creditele de la Banca Carpatica au continuat să „curgă” spre firmă, de fapt spre buzunarele celor trei menţionate mai sus. Soţii Lăncrănjan afirmă că ei nici nu au avut habar vreodată că firma lor ajunsese în situaţia respectivă, deoarece cele 11 scrisori ale lichidatorului nu au ajuns niciodată în posesia lor. Aşadar, în acest caz s-au încălcat cel puţin normele de creditare stabilite de BNR, iar dacă „ingineria” se confirmă din cercetări, atunci putem vorbi şi despre un grup infracţional, constituit în vederea comiterii unei înşelăciuni de mari proporţii… Este greu de înţeles, dacă nu este vorba despre o activitate infracţională, cum s-au putut acorda credite, chipurile firmei lui Lăncrănjan, din martie până în iunie 2006, când intrarea în insolvenţă a firmei a fost comunicată către Oficiul Registrului Comerţului încă din data de 7 martie 2006.
lDupă 5 ani, dosarul se întoarce de unde a plecat, fără niciun rezultat!
Noi ne-am oprit cu ancheta noastră jurnalistică în anul 2008, când deja gestionara Claudia Nichita şi contabila Mariana Ileană erau cercetate penal (dosar nr. 297/P/2007). Ei bine, dosarul respectiv (conexat la dosarul cu nr. 129/P/2007) a rămas în faza de urmărire penală până la sfărşitul anului 2009 (doi ani!), când Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a dispus declinarea competenţei în favoarea DNA, Serviciul Teritorial Alba, unde a fost înregistrat cu nr. 28/P/2010. Aici s-a dispus începerea urmăririi penale şi asupra fostei directoare a BC Carpatica, Elena Vinţan (care la vremea respectivă era încă în funcţie). Dar şi DNA-ul, după ce mai trece aproape un an, în septembrie 2010, dispune scoaterea de sub urmărire penală a învinuitelor Claudia Nichita, Mariana Ileană şi Elena Vinţan şi retrimite cauza referitoare la acestea, cărora li se adaugă încă o funcţionară depistată ulterior că ar fi fost amestecată în această afacere necurată, Felicia Faur, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba, pentru „competentă soluţionare”. Aşadar, după 5 ani de verificări, cercetări şi expertizări, dosarul se află… în aceeaşi fază ca la momentul sesizării, în anul 2006! Fireşte că, în aceste condiţii, păgubaşii se întreabă ce forţe stau în spatele învinuitelor, care reuşesc să tergiverseze soluţionarea de atâta timp?
Grav este faptul că între timp aceeaşi Bancă Carpatica este pe cale să-şi recupereze „prejudiciul”, respectiv creditele fără acoperire pe care le-au acordat propriii ei funcţionari, executându-i pe soţii Lăncrănjan şi luându-le şi bruma de avere şi de proprietăţi ce le-au mai rămas! Aşa se confirmă ceea ce am afirmat în anul 2008, când m-am ocupat de cazul acesta: cei doi întreprinzători au fost transformaţi de învinuitele nominalizate mai sus în „scalvi” ai sistemului bancar, pentru nişte credite de care ei nu au beneficiat, iar mai apoi au devenit şi „sclavi” ai sistemului judiciar, care nu reuşeşte, iată, de 5 ani, să ajungă la o soluţie!

Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News