Noul Cod Silvic 2024: Pedepse mai aspre pentru tăierile ilegale și furtul de lemne

Noul Cod Silvic 2024: Pedepse mai aspre pentru tăierile ilegale și furtul de lemne

Guvernul României a aprobat un nou Cod Silvic, care impune pedepse mai severe pentru tăierile ilegale și furtul de lemne. Prin această inițiativă, se urmărește creșterea suprafețelor împădurite ale țării și reformarea sistemului de gestionare a pădurilor. Proprietarii de păduri sunt obligați să își protejeze și să își regenereze terenurile, altfel riscă să fie supuși unor executări silite. Acest cod reprezintă un pas important în direcția protejării mediului și conservării resurselor naturale ale României.

Citește și: Schimbări majore in Noul Cod Silvic: Supravegherea din satelit a transporturilor de lemn și interzicerea pădurarilor de a deține firme de exploatare

„Un proiect foarte important ce va fi adoptat azi – noul Cod silvic. Este un act esenţial pentru creşterea suprafeţelor împădurite ale României. Vrem să prevenim şi să combatem tăierile ilegale şi furtul de lemne prin pedepse mai aspre”, a declarat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că proiectul este foarte important pentru reformarea sistemului de gospodărire a pădurilor, pentru monitorizarea şi controlul exploatărilor forestiere.

„Noul Cod silvic este o lege mult aşteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât şi codul în sine, elaborarea acestuia au fost finanţate prin PNRR şi reprezintă jaloane pe care statul român şi le-a asumat”, a afirmat Fechet.

Noul Cod Silvic prevede ca proprietarii de păduri să fie obligați să le păzească și să le regenereze, altfel statul îi execută silit.

Noul Cod Silvic stabilește o serie de obligații pentru proprietarii de păduri, dar și măsuri în cazul în care nu respectă prevederile actului normativ. Ei sunt obligați să încheie contracte de pază și de servicii silvice și să efectueze împăduriri și regenerări. Dacă nu fac asta, lucrările sunt efectuate de stat, iar costurile se recuperează de la proprietari, inclusiv prin executare silită.

Sunt considerate păduri terenurile din Fondul Forestier Național (FFN) cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație. Sunt asimilate pădurilor terenurile încadrate până în prezent în FFN ca păduri ori ca perdele forestiere de protecție, precum și jnepenișurile, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de suprafață definit anterior.

Actul normativ prevede în mod expres că este interzisă includerea în intravilan a pădurilor și introduce un nou termen, de folosință agrosilvică, aplicabilă terenurilor:

– acoperite cu arbori, inclusiv pășunile împădurite, care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație, pe o suprafață de minim 0,5 ha;
– cu perdelele forestiere de protecție din arbori care ating o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație, neincluse în FFN;
– cu jnepenișuri, neincluse în FFN;
– pe care se înființează plantații forestiere prin diferite programe naționale și locale, dacă aceste programe nu prevăd includerea în FFN.

Proprietarii terenurilor agricole care înființează voluntar perdele forestiere de protecție pot opta pentru încadrarea perdelelor astfel înființate ca terenuri cu destinație agricolă și folosință agrosilvică, fără includerea în Sistemul național al perdelelor forestiere de protecție și fără încadrarea în categoria de folosință pădure. Pajiștile permanente de înaltă valoare naturală nu pot face obiectul împăduririi.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---