Mircea Hava: Sper ca verdele de la semaforul finanțărilor pe PNRR să nu se transforme, brusc, într-un roșu la implementare

Mircea Hava: Sper ca verdele de la semaforul finanțărilor pe PNRR să nu se transforme, brusc, într-un roșu la implementare

Există o listă lungă de bucurii pe care primarii României le prezintă, azi, comunităților pe care le păstoresc. Sunt îndesate în conturile de social-media toate semnările de contracte pe PNRR, la un loc cu poza ce dovedește drumul de București. Mă bucură toată cerneala de pe contracte pentru că, teoretic, asta înseamnă bani. Sper doar ca verdele de azi, de la semaforul finanțărilor pe PNRR, să nu se transforme, brusc, fără faza de avertizare, într-un roșu la implementare.

Sunt câteva semne care cer să fie puse sub lupă și analizate la rece câteva posibile scenarii de întârzieri în materializarea unor contracte, de pe anumite capitole de finanțare. Poate cel mai important, dar nu voi insista acum, e dezacordul din coaliție asupra pensiilor speciale.

Clasa politică își sufleca mânecile și trece la renegocierea negocierii taman când e mai bine să primești ce ai cerut, în schimbul la ce ai promis că faci. Asta în timp ce europenii ne privesc ca turma pe ciobanul care refuză să mulgă. Pare că ne obrăznicim și nu ne pasă nici de timpul pierdut, nici de banii pe care riscăm să-i pierdem. Dar despre asta, mai vorbim. Prin felul în care este gestionată situația de miniștrii titulari, absolut lamentabil, pierdem credibilitate în fața instituțiilor europene și guvernelor din celelalte 26 de state membre, dar mai ales pierdem în fața românilor.

Întârzierea aducerii în țară a tranșei doi din PNRR, acum și a oricărora pe viitor, înseamnă întârzieri în onorarea obligațiilor de plată către beneficiari, mai târziu. Mă gândesc în special la administrațiile locale, care sunt cele mai apropiate de oameni și nevoile lor. Guvernul trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna că primarii și președinții de consilii județene, nu mai pot fi întârziați din implementarea obligațiilor legale pe care le-au semnat cu ministerele pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene, dar și a celor naționale.

O altă chestiune care va produce, foarte probabil, renunțări și dezamăgiri implică PNRR, Componenta 5 – Valul renovării. Renovarea moderată sau aprofundată a clădirilor publice, și nu numai, presupune niște costuri maxime admise de 440 euro/mp pentru varianta moderată și de 500 de euro/mp pentru lucrări aprofundate. Se pare că aceste cotații, rezultate la conceperea PNRR, prin 2021, reprezintă, azi, mai mult decât o invitație la cumpătare pentru primari sau cei care au aplicat pentru această componentă.

E ușor de intuit că piața și prețurile actuale nu se lasă înduplecate de aceste estimări, iar primele îngrijorări iau, deja, în discuție cum se vor acoperi diferențele. Avem și criza majoră a forței de muncă calificate din construcții! Pentru că, e clar, constructorii, tot mai puțini în actualul context aglomerat în care se aleargă pe multe culoare de finanțare simultan, se vor îndrepta către lucrări cu o marjă de profit cât mai mare.

Aceeași situație e și în cazul clădirilor de locuit, a blocurilor, unde limitele sunt chiar mai mici. Până la montatul schelelor, lucru care nu se va întâmpla mai repede de 2024, ar fi cazul să ne revenim cu toții cât mai rapid din acest ricoșeu provocat de diferența de prețuri de acum și să începem să căutăm variante pentru ca diferențele să fie acoperite din fonduri guvernamentale. Adică, exact în maniera în care s-au mai rezolvat astfel de situații cu ajutorul OUG 64/2022 sau al Ordonanței 15/2021.

Ar fi mai mult decât normal ca tot ceea ce se știe de pe acum să fie anticipat și rezolvat cu rostul de a le garanta beneficiarilor măcar o problemă mai puțin și o șansă mai mare în implementare. Pentru că forța de muncă, mobilitatea și disponibilitatea ei, nu o mai poate garanta nimeni. E clar că până la îngrijorarea că vom rămâne fără profesioniști în instituțiile strategice și de forță, am rămas fără muncitori și ingineri pe șantiere.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI