Mircea Hava : Alba Iulia poate lua peste 11 milioane de euro, doar din Fondul Local pentru Tranziție Verde și Digitală

Mircea Hava : Alba Iulia poate lua peste 11 milioane de euro, doar din Fondul Local pentru Tranziție Verde și Digitală

Acest fond, ca parte din PNRR, încurajează investițiile verzi și digitalizarea și are garantat, conform negocierilor din acest moment, un buget de 2,1 miliarde de euro.

Un soi de panaceu universal aplicat, așa s-a vrut, echitabil. Să dăm la toți egal, nu e scenariul ideal. Nu în opinia mea. Ceea ce face ca acest fond să fie departe de ce ne doream. Pentru simplul motiv că în repartizarea unor sume de bani trebuie să ții cont de mai multe borne și nu poți reduce totul la simple cifre rotunde, egale, date de un nomenclator al unităților administrativ-teritoriale. Nu e normal ca toate orașele, indiferent că vorbim de comunități cu nici câteva mii de locuitori sau orașe care depășesc 30.000 de locuitori, să beneficieze de aceleași sume. La fel și în cazul municipiilor, unde simpla titulatură nu poate fi bază unică de distribuire a resurselor. Sunt un adept al competiției pentru proiecte de impact și calitate, care dau plus valoare, nu al împărțirii de bani pe criterii lipsite de relevanță.

Așa stând lucrurile, municipiile reședință de județ, ca și Alba Iulia, pot atinge pragul de finanțare de 11.463.415 euro, pentru fiecare. Orașe mari și foarte mari, din aceeași categorie, dincolo de trufia rănită prin asimilarea cu cele mici, se vor grăbi să țintească și alte surse de finanțare pentru simplu motiv că, pe aceleași obiective, acești bani sunt o mică parte din piramida nevoilor. Această distribuire egalitaristă va scoate în evidență rezultate complet diferite (orașele mai mici pleacă de la zero pe anumite investiții, iar altele vor finaliza ținte mai vechi sau vor deschide noi oportunități), mai ales în lipsa asocierilor dintre UAT-uri. Care asocieri și parteneriate, dacă ne referim la ADI-uri, de exemplu, sunt perfect eligibile. Mai adaug că municipiile, altele decât cele reședință de județ (de ex. Sebeș), pot lua până la 3.467.741,94 euro pentru fiecare. Orașele ating un prag de finanțare, din acest fond, de până la 2.523.148,15 euro, iar comunele 255.066,39 euro, pentru fiecare.

Aceste cifre au fost puse pe masa negocierilor cu Comisia Europeană. Sigur vor evolua! Nu spre o consistență profitabilă comunităților locale. Fondul menționat mai sus este bine că există, dar e insuficient. Inițial au fost ceruți și bugetați mai mulți bani! Am condus 24 de ani un municipiu reședință de județ și cunosc neajunsurile care afectează viața comunităților locale. Pentru a transforma verde și digital aceste comunități, avem nevoie de mai mulți bani, dar și de o justă gândire a investițiilor eligibile. Nu poți finanța stații de încărcare pentru mașini electrice fără să asiguri fonduri substanțiale pentru infrastructura și puterea electrică necesară. Pistele de biciclete trebuie să acompanieze în principal străzi modernizate care asigură legături între ce principalele zone de interes ale orașelor sau între comunități învecinate. Au dispărut din posibilitatea finanțării parcările cu soluțiile verzi complementare. Construirea de locuințe noi este permisă, dar subfinanțată.

Tipurile de proiecte eligibile vizează elaborarea și digitalizarea de Planuri Urbanistice Generale și/sau Zonale, precum și alte planuri de amenajarea teritoriului. De reținut, că o direcție de la care România, nici Alba Iulia, nu ar trebui să se abată este dată de Mobilitatea Urbană Verde. De la mijloace de transport, sisteme de gestiune a traficului, până la infrastructură pentru vehicule electrice sau biciclete. În această măsură sunt susținute, la nivelul municipiilor și orașelor, construirea de locuințe pentru tineri și a celor de necesitate, pentru specialiști din educație sau sănătate.

Chiar dacă vorbim de sume importante, acestea nu sunt suficiente doar ele singure. Marea provocare a unor comunități, precum cea din Alba Iulia, este să folosească acești bani la pachet și concomitent cu alte proiecte, cu alte surse de finanțare, precum viitoarele programe operaționale, bugetul local, credite ori alte linii de finanțare europeană.

Așadar, pentru această primă alocare, primarii trebuie să clarifice situația juridică a terenurilor și clădirilor, să-nceapă studiile de fezabilitate, să anticipeze nevoile de resurse umane pentru implementare, lichidități pentru cofinanțare. Ca să depășim un prag atins azi, pe perioada de programare 2014-2020, de doar 55% absorbție, până la acest moment. Dacă vreți, PNRR-ul și acest fond sunt o barcă de salvare, însă nu vor fi și vaporul care să ne ducă la țărm. Banii ce se pot atrage de aici au utilitatea lor, dar cine își închipuie că ei ne vor rezolva toate problemele se află într-o mare eroare. Administrațiile din România trebuie să acționeze ofensiv și cu temele făcute exemplar. Fondurile pentru comunități trebuie căutate, identificate și luate pentru cât mai multe proiecte. Iar lucrul ăsta se poate face numai cu resursă umană de calitate și cu foarte multă muncă. Apelul meu către cei din administrații e să vadă și dincolo de PNRR, fiindcă vor întrezări programele operaționale, e drept, foarte întârziate azi, însă fără de care nu poți gândi la o scară mare, mai ales dacă vrei să lași ceva în urma ta.

Mircea Hava, europarlamentar PNL
Membru al Grupului PPE

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI