Luna OCTOMBRIE sau BRUMĂREL: Vremea brumei şi promoroacei, a fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. Se însămânțează câmpurile, se curăță viile, grădinile și livezile

Luna OCTOMBRIE sau BRUMĂREL: Vremea brumei şi promoroacei, a fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. Se însămânțează câmpurile, se curăță viile, grădinile și livezile

Luna Octombrie este cea de-a zecea lună a anului, numită în popor Brumărel pentru că acum începe să cadă bruma. Bătrânii satului spun că dacă frunzele pomilor îngălbenesc şi cad repede e semn că anul ce vine va fi unul roditor. Tot în octombrie, oamenii îşi pregătesc gospodăriile pentru iarnă.

„Brumărel este denumirea populară a lunii octombrie şi vine de la faptul că acum începe să cadă bruma. În această perioadă încep pregătirile pentru iarnă, ţăranii fiind preocupaţi, în special, de treburile gospodăriei. Este de asemenea perioada propice însămânţărilor de toamnă, curăţatului grădinilor şi livezilor“, scrie Maria Şomlea, etnolog, interpret de muzică populară şi organizator de evenimente, pe blogul său.

Pentru fiecare săptămână a lui octombrie se păstrează în popor o anumită denumire. Cea în care ne aflăm e numită Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului sărbătorit pe 1 octombrie. Se consideră că Procoavă e cel ce are grijă ca pământul lucrat de ţărani să aibă apă suficientă până vine primăvara şi-l acoperă cu omăt, dar şi cel căruia se roagă fetele ca să aibă păr bogat şi să le placă flăcăilor.

CITEȘTE ȘI: 1 octombrie, zi de sărbătoare: Creștinii prăznuiesc Acoperământul Maicii Domnului

A doua săptămână din lună e „Săptămâna Satului“, în care gândurile şi atenţia ţăranilor se îndreaptă spre gospodărie. A treia săptămână, explică Maria Şomlea, este Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor. Ultima săptămâna – Săptămâna Sâmedrului şi este perioada în care creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie, „Sâmedru”.

CITEȘTE ȘI: Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir. ,,Nu rupeți florile care au rămas neculese în grădini, daca sunt încă neofilite”

În popor se mai crede că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede, anul ce vine va fi roditor, dar şi dacă plouă mutl în octombrie atunci în decembrie va fi vânt puternic, şi dacă e multă brumă şi chiar zăpada în octombrie, atunci în ianuarie va fi timp frumos, ni se explică în cartea „Tradiţii şi obiceiuri româneşti“, scoasă de Revista Flacăra în 2011.

În luna lui Brumărel, avem parte de patru mari sărbătoari religioase: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sfânta Cuvioasă Paraschiva (14 octombrie), Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) şi Sfântul Dimitrie Basarabov (27 octombrie).

Luna octombrie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Pe 18 octombrie, este Lucinul (Sfântul Apostol și Evanghelist Luca), iar pe 25 octombrie sunt Moșii de Toamnă (Ajunul lui Sâmedru).

Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi blândă şi cu temperaturi mai mari decât cele normale. Dacă bubuie în octombrie, sunt semne de iarnă uşoară. Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor.

Există şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou, informează site-ul superstitii.ro.

Denumirea lunii

Luna octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian, are 31 de zile, fiind a şasea lună calendaristică din cele şapte luni care au acest număr de zile. Ziua (partea zile calendaristice iluminată de Soare) are 13 de ore, iar noaptea 11 de ore, ziua urmând a scădea în continuare până în decembrie la solstiţiu de iarnă.

Denumirea datează de mai bine de 2000 de ani. „October” derivă de la cuvântul „octo” care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman, care a fost înlocuit de calendarul iulian în anul 45 î.Hr. A devenit a zecea lună a anului când s-au adăugat lunile ianuarie şi februarie, împingând luna octombrie spre sfârşitul anului solar, care este în jur de 365,24 zile. Calendarul Iulian a fost înlocuit de calendarul Gregorian, deoarece nu reflecta suficient de exact durata unui an pe Pământ, potrivit www.timeanddate.com.

Octombrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna ianuarie cu excepţia anilor bisecţi.

În tradiţia noastră populară, luna octombrie este numită „brumărel”. Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic.

Sursa: adevarul.ro romaniatv.net

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI