LIVE VIDEO| Reenactment militar cu torțe de Ziua Națională la Alba Iulia: „Treceți batalioane române Carpații”, cu Garda Națională

Reenactment militar cu torțe de Ziua Națională la Alba Iulia: „Treceți batalioane române Carpații”, cu Garda Națională

În cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României 2021 și a 103 ani de la marea unire, marți, 30 noiembrie, în Alba Iulia , a avut loc un spectacol de reenactment militar, reconstrucție a unui eveniment istoric ori a istoriei în sine,  ce a debutat din Piața Tricolorului, ca mai apoi să ajungă la Poarta a III-a și în final la Piața Cetății a municipiului.

Prin acestă festivitate inedită a fost onorată și comemorată amintirea întaintașilor noștri, eroilor neamului, ce au contribuit decisiv la ceea ce astăzi numim România, țara noastră, iar totodată aceasta a avut scopul de a le stârni curiozitatea celor mici cu privire la trecut patriei noastre.

Citește și: PROGRAM| PARADA MILITARĂ din Alba Iulia, de ZIUA NAȚIONALĂ 2021: 550 de militari vor defila în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918

Evenimentul istoric vizează Garda Națională de la Alba Iulia, grupul de soldați care a activat în preajma Unirii de la 1 Decembrie 1918, având rolul esențial de a păzi orașul ce găzduia lucrările Marii Adunări Naționale.

CITEȘTE ȘI: PROGRAMUL FINAL pentru 1 DECEMBRIE 2021, la Alba Iulia, de ZIUA NAȚIONALĂ a ROMÂNIEI: paradă militară, concerte de muzică populară și spectacol de drone

Ordinea exemplară în ziua de 1 Decembrie a fost menţinută, în principal, de cei 3.000 de gardişti din judeţul Alba, concentraţi la Alba Iulia. Paza ”Porţii Carol” (Poarta a III-a) a Cetăţii a revenit celor 250 de gardişti şi 2 ofiţeri de la Abrud, ajunşi la Alba Iulia în data de 30 noiembrie. Gardiştilor din Alba li s-au alăturat şi detaşamente ale unităţilor militare din judeţele vecine: un batalion din Legiune Cluj, unul din Legiunea de la Sibiu şi o jumătate de batalion al Legiunii de Hunedoara, plus alte unităţi mai mici. În total, legiunea locală a avut 12 companii de asistenţă.

Citește și: MESAJE de ZIUA NATIONALA, 1 DECEMBRIE. SMS-uri, felicitări, urări și mesaje pe care le puteți trimite prietenilor

Potrivit documentelor vremii, în ceea ce priveşte armamentul, au existat numeroase puşti, peste 30 de mitraliere, patru tunuri şi mai multe camioane blindate. Pe lângă rolul principal de a apăra oraşul şi adunarea de eventuale atacuri din afară, acestor trupe le-a revenit şi misiunea de a asigura ordinea internă a adunării şi fluenţa participanţilor. S-au făcut apeluri repetate către populaţie şi în special către participanţii la eveniment pentru a se respecta normele de disciplină, cu referire la deplasarea grupată, la însoţirea delegaţiilor până la câmpul de instrucţie (Platoul Romanilor), destinat pentru aşezarea celor peste 100.000 de participanţi. Organizarea deplasărilor grupurilor a căzut în sarcina ”ofiţerilor aranjatori”.

”Publicul are să vină la adunare grupat după comune. Nu este iertat sătenilor să umble singuratici, ci înşiruiţi în rânduri de câte patru sub conducerea fruntaşilor din comuna proprie. (…) Comunele în decursul adunării nu este iertat să se amestece. (…)În sala adunării naţionale constituante nu pot să intre de cât persoanele cari au mandat (legitimaţie) spre aceasta. Alte persoane numai cu permisiune în scris dela Consiliul Naţional Român.”, sta scris în îndrumarul privind ţinuta publicului la ”marea adunare constituantă”, conceput de comitetul aranjator sub comanda legiunii române, la data de ”29 noiemvrie 1918”. La sfârşitul adunării, fiecare comună trebuia să rămână pe loc până când primea avizul de la ofiţerii aranjatori. Acelaşi document citat mai sus prevedea:

”Plecarea cătră casă trebuie să se facă în chipul următor: a) Reîntoarcerea prin cetate este permisă numai membrilor constituantei, apoi acelor persoane, cari sunt încvartirate în oraş şi comunelor cari, spre casă, au să treacă peste podul de la Drâmbar. b) Comunele cercurilor Abrud, Aiud, Blaj, Ighiu, Teiuş, ocolesc cetatea şi se reîntorc pe drumul de ţară cătră Zlatna sau Teiuş. c) Comunele din cercurile Vinţ, Sebeş, Miercurea şi Orăştie, ocolesc cetatea şi trec deadreptul podul Murăşului la Partoş”. Se atrăgea de asemenea atenţia că, pe parcursul zilei de 1 decembrie, este interzis consumul de alcool, precum şi faptul că ”cea mai mică neobservare a îndrumărilor de mai sus, vor putea provoca învălmăşală şi nenorociri”.

Garda Naţională de la Alba Iulia a fost revitalizată printr-un proiect la Muzeului Unirii

Cântecul ce a inspirat titulatura evenimentului de astăzi a fost scris (probabil) în timpul Primului Război Mondial ca un cântec de luptă, devenind în timp și un marș. Unul dintre primele ansambluri atestate de a fi cântat cântecul, în versiunea sa originală (cu trei strofe), imediat după Primul Război Mondial, este corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoș. Acest cor interpretează cântecul original și astăzi, neîntrerupt încă din 1918. Mențiuni care datează acest cântec în acea perioadă pot fi găsite în diferite lucrări istorice – una dintre ele atestând faptul că, în februarie 1919, voluntarii din ”Legiunea Română de Voluntari Transilvăneni – Bucovineni” deja cunoșteau o versiune a cântecului: “Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă / Visam de când eram copii / Să trecem Carpații / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News