Informații inexacte și înșelătoare despre oprirea campaniilor de vaccinare în 3 ţări din UE: Clarificări de la Comitetul național de coordonare a vaccinării

Postări care transmit informații înșelătoare despre oprirea campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19 în Germania, Belgia și Franța circulă în mediul online și sunt „amestecate jumătăți de adevăr (lucruri care s-au întâmplat deja/ fapte reale) cu jumătăți de neadevăr”, semnalează Comitetul național de coordonare a vaccinării în România.

Vaccinarea împotriva COVID-19 cu noul vaccin produs de BioNTech/ Pfizer a început în Uniunea Europeană pe data de 27 decembrie, după distribuirea concomitentă a primelor doze în toate statele membre. Vaccinarea se realizează conform strategiilor de vaccinare adoptate de fiecare stat în parte, bazate pe recomandările Comisiei Europene. Debutul campaniilor de vaccinare în toate statele membre a fost marcat de intensificarea diseminării de informații false pe rețelele sociale, cu scopul de a eroda încrederea populației în vaccin și în vaccinare.

CITEȘTE ȘI: Al treilea vaccin anti-COVID, pe cale de a fi AUTORIZAT de UE. Ce tehnologie folosește cel de la AstraZeneca

Astfel, au circulat postări care au contestat siguranța vaccinului, aducând drept argument informația că țări precum Germania și Belgia au întrerupt vaccinarea sau că polițiștii din Franța protestează împotriva vaccinării. Aceste informații sunt inexacte și potențial înșelătoare, amestecând jumătăți de adevăr (lucruri care s-au întâmplat deja/ fapte reale) cu jumătăți de ne-adevăr.

Câteva clarificări în acest sens.

Germania nu a suspendat campania de vaccinare la nivel național, ci a amânat vaccinarea în câteva districte din nordul Bavariei. Motivul acestei amânări a fost reprezentat de dificultăți întâmpinate în timpul transportului. Mai exact, un număr de 1.000 de doze au fost transportate la temperatura de 15°C în locul temperaturii recomandate de -80°C. Această variație a fost identificată cu ajutorul senzorilor de temperatură aflați în dispozitivele speciale de transport (despre care am scris pe larg si aici). Autoritățile germane au contactat producătorul pentru a se asigura că dozele pot fi utilizate și au amânat administrarea dozelor pentru a se asigura că vaccinarea se realizează în condiții optime.

CITEȘTE ȘI: „DEZMĂȚ” la Instituția Prefectului din județul Alba. Angajații Prefecturii încasează un spor „COVID-19” de 30% din salariu

Belgia nu a întrerupt sau amânat vaccinarea, ci analizează o potențială schimbare a strategiei de vaccinare. Aceasta ar presupune vaccinarea unui număr mai mare de persoane cu prima doză de vaccin și întârzierea/ amânarea administrării celei de-a doua doze. Scopul este de a vaccina cât mai repede cât multe persoane pe fondul apariției noii tulpini mai contagioase a SARS-CoV-2, identificată în Marea Britanie, și a numărului mic de doze de vaccin disponibile. În acest moment, există o dezbatere în cadrul comunității științifice pentru a se determina dacă amânarea rapelului/ a administrării celei de-a doua doze influențează eficacitatea vaccinului. După cum știm, vaccinul dezvoltat de către BioNTech/ Pfizer se administrează în 2 doze. Recomandarea este ca a doua doză să fie administrată la 21 de zile după primirea primei doze. Conform companiei Pfizer, studiile de fază 3 au relevat o eficacitate de 95%, răspunsul imun instalându-se la 7 zile după cea de-a doua doză (la 7 zile după rapel). Răspunsul BioNTech/Pfizer la această preocupare de a accelera administrarea dozelor de vaccin prin eventuala amânare a rapelului este că datele din studiiile clinice nu prezintă suficiente garanții că o asemenea modificare ar mai păstra eficacitatea vaccinului.

În cazul Franței, protestele nu au fost organizate de către poliție și nu au fost îndreptate împotriva vaccinului/ vaccinării. Acestea sunt îndreptate împotriva unui nou proiect de lege introdus la finalul anului trecut, proiect ce își propune interzicerea fotografierii/filmării și partajării materialelor foto-video cu intenții rău-voitoare ce ar putea denigra imaginea forțelor de ordine. Organizatorii protestului sunt de părere că o astfel de lege împiedică documentarea și relatarea potențialelor acte de violență la care ar recurge forțele de ordine. Aceste noi proteste vin pe fondul unui an marcat de protestele „vestelor galbene” în Franța.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE