FOTO, VIDEO. Eiswein, vinul dumnezeiesc al companiei Jidvei: În podgoria de la Tăuni, după 7 ani, s-au întrunit din nou condițiile pentru a recolta struguri de gheață

Fost-ați vreodat` la cules de vie? Fost! Fost-ați în podgoriile de pe Dealurile Târnavelor? Poate. Dar la adunat de struguri iarna, cu noaptea în cap, la minus 10 grade Celsius, mai că aș baga mâna în foc că nu ați fo! Și pentru că în prima zi de după centenarul României Mari, în 2 decembrie, am avut ocazia să particip la un asemenea cules și să-i supraviețuiesc, în cele ce urmează am să vă spun de-a fir a păr ce a însemnat această experiență, cu adevărat deosebită.

Duminică, 2 decembrie, înainte de cântatul cocoșului, focuri mari se vedeau arzând, ici-colo, în timp ce ne apropiam de podgoria Jidvei de la Tăuni. Încă nu se îngâna ziua cu noaptea când am ajuns, alături de zeci de culegători, pe dealurile pe care, pe aproximativ 5 hectare, se întindeau șiruri de viță de vie, încărcate încă de rod. Echipați ca de Polul Nord, oamenii făceau roata în jurul limbilor de foc, cu găleți și foarfece de vie, așteptând pornitul culesului.

Abia după ce au ajuns remorcile cu lădițe, ca la un semn, toți au pornit în vie, adunând grăbiți de frig strugurii de cleștar. Toată suprafața a fost ”mântuită” în mai puțin de 3 ore, iar la răsărit, mașinile încărcate au pornit spre cramă, pentru a vărsa preaplinul lădițelor în cuvele malaxorului, cât încă rodul își păstra încremenirea.

În ciuda soarelui, frigul crăpa în continuare pietrele. ”Ne-a ajutat Dumnezeu, vremea e minunată!”, l-am auzit spunând pe oenologul Ioan Buia, directorul complexului de vinificație Jidvei. ”Găsești?”, l-aș fi întrebat dacă m-aș fi putut opri din tremurat. Dar, după vorba ”nu știe țăranul ce-i șofranul”, așa nici eu nu avea cum să îi înțeleg bucuria și entuziasmul până când nu am aflat de ce era crucial ca acești struguri să se culeagă pe asemenea vreme, taman duminica, și, mai ales, de ce licoarea rezultată este atât de apreciată.

An de an, familia Necșulescu, deținătoarea companiei Jidvei, păstrează neatinsă o parcelă cultivată cu soiul Traminer Roz, mult după vremea culesului. Ciorchinii de struguri rămân în continuare pe vrejuri în speranța că se vor întruni condițiile necesare pentru obținerea unui vin dumnezeiesc de bun, Eiswein (vin de gheață). Dar din 2011 până în acest an, al centenarului, nu li s-a mai arătat să recolteze struguri de gheață. Potrivit lui Ioan Buia, dintr-o sută de ani, poate în 12 se obține mult râvnita recoltă. ”

Pentru obținerea vinului de gheață, strugurii trebuie să se păstreze pe viță, o perioadă lungă de timp, o perioadă în care temperaturile, atât pe timpul zilei cât și a nopții, să scadă sub minus 7 grade Celsius. Noi avem astăzi (duminică) ocazia să culegem struguri care au stat cel puțin 14 zile la asemenea temperaturi. Până acum, spre bucuria noastră, temperaturile s-au menținut la minus 10 grade, pentru o recoltare propice. De mâine se anunță temperaturi pozitive, iar amânarea culesului ar compromite întreaga cultură păstrată. Acești struguri au pierdut o mare cantitate de apă, din ei obținându-se mai multe vinuri, de o calitate extraordinară.(…) În Germania, primii mari producători de vinuri de gheață au constatat că dintr-o sută de ani, doar în 12 se îndeplinesc condițiile pentru obținerea acestor vinuri deosebite. Strugurii aceștia parțial stafidiți au o concentrație de zahăr mai mare de 350 de grame per litru, care corespunde la 21, 5, 21,6 volume alcool”, ne-a mai explicat Ioan Buia.

Tot de la directorul complexului de vinificație Jidvei am aflat și legenda vinului de gheață. Se spune că, înainte vreme, într-o localitate din Germania, nu începea culesul viei toamna decât cu dezlegare episcopală. Într-un an, preasfinția sa nu a mai ajuns să înfăptuiască ceremonia, rupându-și pe drum un picior. Până s-a pus el pe picioare, via a rămas neatinsă, căci fără binecuvântarea lui oamenii nu s-au apucat de cules. Când în sfârșit a sosit, strugurii înghețați au fost recoltați ca atare, pe un frig asemănător cu cel de duminica trecută, și așa s-a descoperit ce vin dumnezeiesc de bun rezultă dacă te lași în mâna Celui de Sus. Vinul de gheață este așadar cunoscut și ca vin liturgic, fiind folosit și astăzi de unele fețe bisericești pentru momentul prefacerii lui în sângele lui Cristos, la împărtășanie.

De pe suprafața recoltată în 2 decembrie 2018 la Tăuni, s-au strâns aproximativ 20 de tone de struguri de gheață, din care, potrivit aceluiași specialist, va rezulta aproximativ 20% licoare aurie. Nu e de mirare că nemții vând așa ceva cu 50 de euro sticluța de 330 mililitri! De azi cam în 2 luni, vinul de gheață de Jidvei va fi îmbuteliat.

O parte din producție va intra și în comerț, așa că, dacă doriți să aveți de Paște un vin dumnezeiesc la masă, uitați-vă după Eiswein de Jidvei. Un vin dulce, licoros, cu o bogăție de arome felurite, de gutuie pârguită și stafide aurii, din care episcopii unor vremuri trecute împărtășeau enoriașii, dar cu economie, nu cu lingurița ci cu degetul doar puțin muiat în pocalul ce ascundea prețioasa licoare.

Daniela STOIA

https://www.youtube.com/watch?v=aiOUU1Xs168

https://www.youtube.com/watch?v=t2U8u3mDRY0

https://www.youtube.com/watch?v=xbujtp9cCOM&feature=youtu.be

[nggallery id=6525]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI