FOTO. Arhiva de Alba, anul 1897 | „Mântuiți viața pruncilor !” : Serul salvatorului de copii. Behring, câștigător al premiului Nobel

FOTO. Arhiva de Alba, anul 1897 | „Mântuiți viața pruncilor !” : Serul salvatorului de copii. Behring, câștigător al premiului Nobel

Istoria vremurilor a fost așternută chiar și de la începutul presei alături de curajul tiparniței și condeiului, este și cazul titratului „Mântuiți viața pruncilor !” din anul 1897.

Citește și: DOCUMENT | Alba Iulia: Culesul viilor acum opt decenii. Primarul a dat ordin: Pedepse prevăzute în Codul Penal

„Mântuiți viața pruncilor!”, titra unul dintre ziarele locale din Transilvania într-una din edițiile anului 1897, cu referire la serul lui Emil Adolf von Behring. Fiziolog german care a primit în anul 1901 premiul Nobel în medicină, fiind primul premiat în domeniu, pentru descoperirea unei antitoxine difterice.

La acele vremuri Emil Adolf von Behring era cunoscut la scară largă drept „salvatorul de copii” deoarece difteria era o cauză majoră a decesului copiilor.

Totul a început în anul 1890 când, alături de ​​Kitasato Shibasaburō, Emil Adolf von Behring a publicat un articol raportând că au dezvoltat „antitoxine” atât împotriva difteriei , precum și împotriva tetanosului, prin injectarea unor cobai, capre și cai.

Atunci când animalele au dezvoltat imunitate, Emil Adolf von Behring și Kitasato Shibasaburō au derivat antitoxine, în prezent cunoscute a conține anticorpi, din serul lor printr-un proces denumit la acele vremuri de fiziologul german ca terapie prin ser, descris ca o modalitate de a induce imunitatea permanentă sau „de a stimula dezinfecția internă a corpului”

Ce este difteria?

Difteria este o boală gravă cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae (în unele cazuri și de Corynebacterium ulcerans) care colonizează mucoasa gâtului și a căilor respiratorii superioare și care poate produce o toxină ce afectează alte organe.

Care sunt simptomele difteriei?

Persoanele infectate cu bacterii difterice pot avea simptome sau nu, dar sunt purtătoare ale acestor bacterii și pot infecta alte persoane.

Majoritatea persoanelor cu difterie vor avea o infecție a căilor respiratorii, cu dureri în gât și febră mică, în primele zile ale bolii. În cazurile ușoare de boală nu vor apărea alte simptome.

Dacă boala este mai gravă, se va forma o membrană densă, fie local, de exemplu numai pe amigdale sau faringe, fie pe o arie extinsă a căilor respiratorii ale pacientului. În cazurile mai grave, gâtul pacientului se poate umfla foarte tare, căpătând un aspect de „gât de taur”.

Difteria poate cauza apariția unor ulcerații pe piele, leziuni acoperite de o membrană gri care nu se vindecă. Acestea sunt mai frecvente în rândul persoanelor sărace, al persoanelor fără adăpost sau al consumatorilor de droguri.

Care sunt complicațiile difteriei?

Chiar și cu tratament, aproximativ 1 din 10 pacienți cu difterie respiratorie moare. Cea mai frecventă cauză a decesului la persoanele cu difterie o reprezintă afectarea cardiacă. În difterie se pot, de asemenea, elibera toxine în sistemul circulator și în țesuturi. Acest lucru poate duce la leziuni extinse ale organelor. Pot apărea, de asemenea, complicații care afectează inima și complicații neurologice, cum ar fi paralizia.

Cum se transmite difteria?

Bacteria difterică se transmite prin picături respiratorii, de la persoane infectate, în special prin tuse sau strănut. Dacă boala afectează pielea, ea se poate transmite prin contactul cu plăgile sau leziunile unei persoane infectate.

Persoanele cu difterie netratată pot fi contagioase până la patru săptămâni, iar persoanele purtătoare ale bacteriilor difterice pot fi contagioase o perioadă și mai îndelungată, chiar dacă nu au niciun fel de simptome.

Forma cutanată a bolii (care afectează pielea) se observă mai ales în rândul persoanelor sărace, al persoanelor fără adăpost sau al consumatorilor de droguri. Printre factorii de risc pentru difterie se numără și călătoriile, contactul direct cu bovine și consumul de produse lactate crude.

Cine este expus riscului de difterie?

Persoanele nevaccinate care au intrat în contact direct cu o persoană infectată sunt expuse riscului de difterie.

Cum poate fi prevenită difteria?

Există un vaccin eficient împotriva difteriei, iar vaccinarea în masă a redus drastic numărul de cazuri în Europa și la nivel global. Vaccinarea împotriva difteriei face parte din programele de vaccinare de rutină, iar vaccinul se administrează în combinație cu vaccinuri împotriva altor boli. Totuși, numărul de cazuri de difterie poate crește, din nou, dacă scade nivelul de acoperire vaccinală.

Cum se tratează difteria?

Difteria poate fi tratată cu antitoxina difterică și cu antibiotice. Persoanele care locuiesc împreună cu bolnavi de difterie pot primi un tratament preventiv cu antibiotice.

FOTO : Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI