FOTO| Acoperişul de paie al unei şuri din Apuseni, veche de peste 100 de ani, reconstruit cu ajutorul voluntarilor din șase țări
FOTO| Acoperişul de paie al unei şuri din Apuseni, veche de peste 100 de ani, reconstruit cu ajutorul voluntarilor din șase țări
În cursul lunii aprilie, voluntari din şase ţări au reconstruit, la Râmeţ, acoperişul de paie al unei şuri vechi de peste 100 de ani.
Principalele activităţi desfăşurate au fost înlocuirea lemnului degradat (leţuri, cosoroabe, streşini, ţepuşe) şi refacerea învelitorii de paie.
Lemnul folosit provine din zonă (mesteacăn, fag), iar paiele au fost achiziţionate de la o gospodărie din Galda de Jos.
”S-a insistat pe folosirea tehnicilor de construcţie tradiţionale prin prelucrări manuale ale lemnului. La îmbinări s-au utilizat aproximativ 80 de cuie de lemn care au fost confecţionate la faţa locului. În paralel, o echipă de dulgheri a început intervenţia la o altă anexă, înlocuind o parte din elementele degradate (tălpi, căpriori). Alte activităţi desfăşurate au fost construirea unui zid de piatră (pentru protejarea laturii de sud a şurii), împletirea de panouri de nuiele care vor fi folosite la repararea unui gard”, au transmis iniţiatorii români ai proiectului.
Acţiunea s-a derulat în cadrul proiectelor Erasmus+ ALITHE (Active Learning in the Historic Environment) şi PRIDE (Partnerships for Rural Improvement in Europe) şi a adunat în Munţii Apuseni parteneri din Marea Britanie (Grampus Heritage & Training), Bulgaria (Devetaki Plateau Association), Cipru (Kato Drys Community Council), Germania (Bildungshaus Heideland) şi Slovacia (Lisov Museum). Meşter a fost Liviu Muntean, locuitor al zonei, iar ucenic – Dumitru Ciocan.
Acoperişurile din paie sunt specifice zonei Munţilor Apuseni şi au fost perfecţionate în timp. Trebuie construite la un unghi precis, în funcţie de înălţimea lor (între 50 şi 60 de grade înclinare), pentru a nu lăsa apa şi zăpada să se acumuleze, dar cu grijă ca tot acoperişul să nu se năruie.
Paiele din care sunt realizate provin, de cele mai multe ori, din secară, culese în momente speciale, toamna. Atunci spicul este mai lung şi mai rezistent. Aşa au ajuns să reziste şi mai bine de un secol.
Paiele trebuie tăiate cât mai lungi, de preferat manual, în perioade ale zilei care nu sunt foarte călduroase, dimineaţa sau chiar noaptea, astfel încât ele să nu fie uscate şi să nu se fărâmiţeze la tăiere.
Comuna Râmeţ are doar 500 de locuitori, fiind una dintre cele mai mici din România din punct de vedere a numărului populaţiei. Locuitorii au plecat spre oraşe, unde aveau posibilitatea să găsească un loc de muncă. O speranţă pentru revenirea acestei zone spectaculoase din punct de vedere turistic este modernizarea drumului judeţean denumit Transalpina de Apuseni. Lucrarea ar trebui să fie gata în 2023.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Sergiu Pașca, cercetătorul originar din Aiud, face un nou pas în înțelegerea bolilor creierului: echipa sa a crescut țesut cerebral uman în creierul șoarecilor, cu perspective pentru tratarea unor boli incurabile
Sergiu Pașca, cercetătorul originar din Aiud, face un nou pas în înțelegerea bolilor creierului: echipa sa a crescut țesut cerebral uman în creierul șoarecilor, cu perspective pentru tratarea unor boli incurabile Cercetătorul român Sergiu Pașca, originar din Aiud, județul Alba, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Stanford din California – SUA, a coordonat o […]
Video | Peste 600 de vestiare noi la Băile Sărate și planurile pentru viitorul Aqua Park din Ocna Mureș. Primar: „Am plecat de la 17 locuri de cazare. Astăzi avem peste 700 listate pe Booking”
Peste 600 de vestiare noi la Băile Sărate și planurile pentru viitorul Aqua Park din Ocna Mureș. Primar: „Am plecat de la 17 locuri de cazare. Astăzi avem peste 700 listate pe Booking” Orașul Ocna Mureș continuă să se dezvolte pe partea de turism și agrement, prin investiții care vizează atât extinderea infrastructurii de la […]
Bucureștiul vede ce Alba nu vrea să vadă: ISC semnalează nereguli în autorizația de construire a străzii de lângă calea ferată, dintre Mărășești și Gheorghe Doja, și sesizează Prefectura pentru a cere anularea acesteia
Bucureștiul vede ce Alba nu vrea să vadă: ISC semnalează nereguli în autorizația de construire a străzii de lângă calea ferată, dintre Mărășești și Gheorghe Doja, și sesizează Prefectura pentru a cere anularea acesteia Inspectoratul de Stat în Construcții a găsit neconformități la autorizația de construire prin care Primăria Alba Iulia vrea să transforme drumul […]
