FIFE Zlatna 2015: Actorul Dorel Vișan va fi președintele juriului

Președintele juriului celei de-a treia ediții a Festivalului Internațional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna este maestrul Dorel Vișan. Alături de el se află alte șase personalităti din lumea filmului și a muzicii: regizorul Nicolae Mărgineanu, criticul de film Nicolae Călin Căliman, realizatorul tv. Carmen Ștefănescu, regizorul Cristi Toporan, maestrul Dumitru Fărcaș și solistul Ioan Bocșa.

”Anul acesta, organizatorii FIFE Zlatna au plăcerea să anunțe că festivalul se desfășoară în perioada 5-7 iunie. Cu această ocazie, vă anunțăm că filmele pe teme etnografice pot fi înscrise în competiția festivalului până la data de 15 mai 2015. Persoanele interesate să înscrie filmele în competiția FIFE Zlatna, ediția a III-a, pot obține informațiile necesare de pe site-ul festivalului www.etnofilmzlatna.ro”, Elena Boholț, coordonatorul proiectului.

Maestrul Dorel Vișan este născut în Tăușeni, județul Cluj. Marele actor a interpretat peste 40 de roluri în teatru, de la Moličre la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 60 de roluri, în cea mai variată gamă. Măiestria artistică a celebrului actor este apreciată deopotrivă în România, dar și în Europa. Mircea Daneliuc i-a oferit lui Dorel Vișan rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul ‘Senatorul melcilor’, din 1995. Pentru prestația sa din film, acesta a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franța. ‘Senatorul e genial interpretat de Dorel Vișan, un voinic spătos, care seamănă ciudat cu Charles Napier, actorul venerat al lui Jonathan Demme’. ‘Senatorul melcilor’ ar fi trebuit premiat pentru formidabilul actor Dorel Vișan, în rolul titular’, a publicat Thierry Jousse, în Cahiers du Cinema. O altă latură artistică a doctorului în arte — în domeniul teatrului — Dorel Vișan este publicarea de poezii, articole și eseuri: De vorbă cu Domnu, Voi veni cu fluxul, Vremea cireșelor amare, Păcate, Psalmi, Cine-i păzește pe paznici.

Nicolae Mărgineanu este un cunoscut regizor, scenarist și producător de film. Originar din Cluj, Nicolae Mărgineanu s-a născut la 25 septembrie 1938. În anul 1968 a absolvit Institutul de Teatru și Cinematografie I.L.Caragiale, secția imagine film, iar din 1978 lucrează ca regizor de film. Acesta a semnat imaginea mai multor filme de lung metraj: 2014 — Poarta Albă; 2010 — Amfiteatre și închisori; 2008 — Schimb valutar (Mențiune specială a juriului la festivalul internațional al filmului din Montpellier, Franța; Premiul de interpretare masculină la Festivalul Filmului Mediteranean din Tetouan, Maroc); 2007 — Logodnicii din America; 2002 — Binecuvântată fii, închisoare (premiat în SUA, Canada și Rusia); 1999 — Faimosul paparazzo; 1996 — Capul de zimbru; 1995 — Enescu — la răspântie de vremi; 1994 — Arhitectură și puterea; 1993 — Privește înainte cu mâinile (premiat în Italia, Portugalia, Franța, Macedonia, România); 1991 — Undeva în Est; 1990 — Un bulgăre de humă; 1988 — Flăcări pe comori; 1986 — Pădureanca; 1983 — Întoarcerea din iad; 1981 — Ștefan Luchian; 1979 — Un om în loden; 1978 — Mai presus de orice. Ca operator de imagine, Nicolae Mărginean a filmat Alerta (1967), BD în acțiune (1970), BD în alertă (1970), BD la munte și la mare (1971), Explozia (1972), Frații Jderi (1974), Muntele ascuns (1974), Tănase Scatiu (1976), Profetul, aurul și ardelenii (1978), la care a fost și regizor secund. În prezent, regizorul Mărgineanu este căsătorit cu actrița Maria Ploae și împreună au trei copii.

Carmen Ștefănescu este membru al Uniunii Cineaștilor din România și realizator la Societatea Română de Televiziune, Departamentul Minorități. În anul 1990 a participat la înființarea Redacției ‘Alte Naționalități’ care, alături de ‘veteranele’ Redacții în limba Maghiară și Germană, completa profilul Departamentului Minorități al Televiziunii Române. În decursul acestor ani a realizat numeroase documentare, monografii și portrete cinenematografice.

Nicolae Călin Căliman este un cunoscut critic de film și profesor universitar. Născut în Brașov, Călin Căliman a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității București (1957) și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică secția de teatrologie-filmologie (1958). De-a lungul anilor, el a publicat peste 6.000 de articole în diferite cotidiane și reviste culturale și colaborează vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române.

Maestrul Dumitru Fărcaș, cunoscut și apreciat în toată lumea pentru minunatele sale cântece la taragot, este un muzician desăvârșit. El s-a născut pe 12 mai 1938 în Groșii Maramureșului și, la început, a iubit fluierul. La 14 ani a început să studieze oboiul la Școala de muzică din Cluj-Napoca, apoi, tot aici, și-a desăvârșit studiile la Academia de Muzică ‘George Dima’. În această perioadă a îndrăgit și taragotul, un instrument muzical care în mâinile sale pare fermecat. Muzica interpretată de Dumitru Fărcaș este vie și face să vibreze chemarea străbunilor în sufletul oricărui om care îl ascultă. Maestrul și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului ‘Maramuresul’ din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul ‘Mărțișorul’ al Casei de cultură a studentilor din Cluj-Napoca, obținând numeroase premii naționale și internationale. Printre primele sale albume se numără: Tresors folkloriques roumains: un virtuose du taragote et de l’hautbois (1973), Tresors folkloriques roumains: un virtuose du taragote vol. ÎI (1977), Tresors folkloriques roumains (1993). A primit numeroase distincții pentru cariera să muzicală atât în țară, cât și în străinătate, în 2002 Președintele României Ion Iliescu i-a conferit ‘Crucea natională Serviciul Credincios clasa a III-a’, ‘pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală’.

Ioan Bocșa este profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Muzică ‘Gheorghe Dima’ din Cluj-Napoca, unde conduce modulul Muzică Vocală Tradițională Românească. Personalitate marcantă a culturii românești, Ioan Bocșa desfășoară o prodigioasă activitate în domeniul cercetării etnomuzicologice, fiind autor al mai multor volume de specialitate. Dintre culegerile publicate menționăm: 1484 Colinde cu text și melodie, Colinde românești (Premiul Academiei Române pentru Muzicologie), Muzică Vocală Tradițională din Sălaj, Colinda în Transilvania — Catalog tipologic muzical, Muzică Tradițională din Munții Apuseni. A mai publicat o carte cu însemnări de călătorie Cu cântecul în jurul lumii și un volum de eseuri Alfabetul gândurilor mele. Cariera didactică și de cercetare se îmbină fericit cu cea de interpret de folclor. În această calitate, el a susținut numeroase concerte în Europa, America, Asia și Australia. Ioan Bocșa a realizat și filmul folcloric Baladă pentru Munții Apuseni. A obținut numeroase distincții și premii, din care menționăm: Marele Premiu la Festivalul ‘Maria Tănase’, Premiul ‘Ethnos’, Diplomă de Excelență a Clubului ‘Lions’ din Cluj, Distincția ‘Paul Harris’ — Rotary Internațional și multe altele.

Regizorul Cristi Toporan este considerat o nouă speranță a filmului românesc. Membru al Uniunii Cineaștilor din România, Cristi Toporan este o personalitate complexă. El este regizor de film și coregraf, absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport în 1998, absolvent al Facultății de Regie Film și Tv din cadrul Universității Hyperion în 2011, doctorand U.N.A.T.C. secția regie film din 2013. Din anul 2011, Cristi Toporan este regizorul artistic al postului DIGI 24. Vacanțele din copilărie petrecute la țară, alături de bunici și tradițiile românești, s-au regăsit mai târziu în scurt metraje etnografice precum: Badea Ion, Pescuitul la cotețe și Pâinea la țest. Din 2010 până în prezent, filmele lui Cristi Toporan au fost distinse cu diverse premii în cadrul unor festivaluri de film românești sau internaționale.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI