Dosarul Roşia Montană, amânat de Comitetul UNESCO. Mai sunt trei zile în care poate fi discutat
Dosarul Roşia Montană, amânat de Comitetul UNESCO. Mai sunt trei zile în care poate fi discutat
Discuţiile privind includerea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial, care urmau să aibă loc duminică, la Fuzhou, China, unde este reunit Comitetul UNESCO, au fost reprogramate.
Întâlnirea a fost întreruptă de Tian Xuejun, vice-ministru chinez al Educaţiei şi preşedinte al Comisiei Naţionale Chineze pentru UNESCO. Candidaturile dosarelor la UNESCO vor fi discutate până în 28 iulie.
Duminică, dosarul ”Roşia Montană” trebuia discutat în Comisia UNESCO. Ministrul Culturii a afirmat că o eventuală listare a Roşiei Montane la UNESCO poate duce la la pierderea procesului cu Gabriel Resources.
Compania canadiană invocă un prejudiciu de 5 miliarde de dolari, iar listarea zonei în patrimoniul mondial UNESCO ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a efectua activităţi de minerit în zonă, după ce acelaşi stat i-a acordat licenţa de exploatare în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Procesul a demarat în urmă cu 4 ani iar miza se apropie de 5 miliarde de dolari. Dosarul Roşia Montană se află pe ordinea de zi a Comitetului la poziţia 17, din cele 26 de nominalizări programate şi a fost trimis către UNESCO pe 4 ianuarie 2017 de către ministrul Culturii, Corina Şuteu, în ultimele zile de mandat ale Guvernului Cioloş.
În iunie 2018, guvernul Dăncilă a solicitat amânarea dosarului în plenul Comitetului UNESCO. Solicitarea a fost aprobată cu menţiunea că acesta trebuie retrimis în maximum trei ani, altfel recomandarea de înscriere va expira.
În ultima zi a lui ianuarie 2020, guvernul Ludovic Orban a reluat procedura pentru UNESCO. Nominalizarea se află acum pe ordinea de zi a Comitetului UNESCO, cu recomandare de înscriere din partea ICOMOS, organism consultativ de specialitate al UNESCO. Ca şi în 2018, ICOMOS recomandă, simultan cu includerea pe Lista Patrimoniului Mondial, şi includerea în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.
Proces cu despăgubiri de miliarde de dolari În 2015, Gabriel Resources a anunţat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului.
Procesul în faţa unei instante arbitrale a fost posibil în baza acordurilor bilaterale de protecţie a investiţiilor (BIT) încheiate de România cu Canada, pe de o parte, şi cu Marea Britanie şi Irlanda de Nord, pe de cealaltă parte. Judecata, care durează deja de peste cinci ani, ar putea fi încheiată în 2021.
Înscrierea dosarului, spun multe voci din lumea politică şi chiar din interiorul Guvernului, ar echivala cu creşterea şanselor ca România să fie obligată să plătească aceşti bani.
sursa: adevarul.ro / Dorin Timone
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Doliu în presa românească: Jurnalistul Patrick André de Hillerin a murit la 52 de ani Jurnalismul românesc este în doliu după moartea lui Patrick André de Hillerin, unul dintre fondatorii Academiei Cațavencu și ai revistei Cațavencii. Jurnalistul s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani, în urma unui accident vascular cerebral (AVC), potrivit […]
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii Studenții pot călători cu trenul la tarife reduse cu 90% sau 50% în anul universitar 2026-2027, însă facilitățile vin cu reguli stricte privind vârsta, traseul și documentele necesare. CFR Călători a anunțat condițiile de acordare […]
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege Autoritatea Electorală Permanentă propune reducerea unor termene electorale, de la 90 la 75 de zile pentru anunțarea datei scrutinului, și stabilirea unui calendar accelerat în cazul dizolvării Parlamentului. Campania electorală de […]
