Dezbatere publică pentru proiectul Centrului Cultural Bastionul Sfântul Mihail din Alba Iulia

    Consiliul Judeţean Alba a organizat o dezbatere publică având ca temă Planul Urbanistic Zonal pentru amplasarea centrului cultural pe care Consiliul Judeţean Alba doreşte să-l construiască. Judecând după pasiunea pe care unii intelectuali ai urbei o pun în discursurile lor publice (scrise sau vorbite) deplângând inexistenţa unui teatru la Alba Iulia şi exprimându-şi speranţa că vor apuca să vadă unul în timpul vieţii lor, am fost neplăcut surprinsă să nu-i văd în sală. De fapt majoritatea celor prezenţi au fost arhitecţi, presă şi doar câţiva albaiulieni, în total vreo 30 de persoane. Mă gândesc totuşi că absenţa se motivează prin faptul că tema era una de urbanism şi probabil or fi considerat-o una tehnică, dar tot eu mă răzgândesc şi spun că având în vedere locul unde va fi amplasat centrul cultural  – Bastionul Sfântul Mihail, în Cetatea Alba Carolina – interesul ar trebui să fie la cote ridicate.
Planul Urbanistic Zonal studiază o suprafaţă de 1,8 ha, proprietate a Consiliului Judeţean Alba, situată pe Bastionul Sfântul Mihail, pe latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina. În afară de construcţiile care adăpostesc secţiile de Neurologie şi Recuperare ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba, situate pe o latură a suprafeţei studiate, aici nu există nicio funcţiune. Este singurul bastion puternic afectat în anii 1921-1922 de construcţia Catedralei Reîntregirii. Lucrările de reconstruire a laturii de Vest, cu care arhitecţii sunt de acord, spune arh. Ioan Străjan, autorul PUZ-ului, ar trebui în opinia sa să aibă în vedere o regândire a piaţetei din faţa catedralei astfel încât să se păstreze şi în fapt axul existent acum între turnul clopotniţă, aleea principală a parcului, Bulevardul Transilvaniei şi catedrala de la Schit, fapt ce se poate realiza, printr-o punte care să asigure acces direct peste şanţul cetăţii. Dar asta este o propunere în afara documentaţiei prezentate în dezbatere publică. Revenind la PUZ, să spunem că el, odată aprobat, stabileşte date în funcţie de care se va lansa tema de proiectare pentru viitoarea construcţie. Au fost studiate trei posibilităţi: lConstrucţie supraterană; lConstrucţie sub şi supraterană şi lConstrucţie subterană. Deşi unii dintre participanţii la dezbatere şi dintre cei care au demarat acest proiect optează pentru varianta subterană, totuşi pentru a nu îngrădi arhitecţii care doresc să participe la concursul pentru proiectarea clădirii, tema va fi lăsată liberă. Vor exista limite impuse de relaţia cu vecinităţile, limita de înălţime care nu trebuie să depăşească nivelul biutei bastionului etc. Există posibilitatea, destul de mică totuşi, să apară şi alte condiţionări după ce va fi cercetată arheologic zona pentru că despre subsolul bastionului nu se ştie nimic. În prezent lucrările de reconstrucţie a laturii de Vest afectează în proporţie de 37 la sută piaţa din faţa catedralei, dar „pierderea” este compensată de faptul că aici nu va mai fi parcare şi de deschiderea care se va face pentru accesul la centrul cultural.
Consiliul Judeţean Alba doreşte ca imobilul care va găzdui viitorul centru cultural să fie o clădire multifuncţională în care să poată fi organizate activităţi culturale pe tot parcursul zilei, nu doar teatru (deşi de la această nevoie s-a pornit) şi în acelaşi timp doreşte o construcţie care prin ea însăşi să devină un punct de atracţie, să fie, altfel spus, un semn al locului (landmark) de genul Operei din Sidney (păstrând proporţiile). De aceea concursul pentru proiectare va fi unul internaţional.
În privinţa derulării în timp, CJ Alba are asigurată în acest an finanţarea pentru prima etapă de demolare a unor construcţii parazite şi tot în acest an, în primăvară va fi lansat concursul de soluţii pentru proiectare, în septembrie se doreşte să se facă jurizarea, iar rezultatele vor fi prezentate publicului în cadrul Festivalului de Teatru. În 2013 se va face a doua etapă de demolare pentru eliberarea terenului de sarcină, iar în septembrie 2013 se doreşte să poată începe construcţia efectivă.

Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI