Decizia instanței, după un proces de 9 ani, referitor la anularea certificatului de descărcare arheologică a Masivului Cârnic din Roșia Montană. Care este legătura cu Nicușor Dan

În urma unui proces care a durat 9 ani, Tribunalul Buzău a respins în data de 10 decembrie 2020 cererea unor ONG-uri din Cluj-Napoca și București referitor la anularea certificatului de descărcare de sarcina arheologică pentru Masivul Cârnic emis de Diecţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Alba.

Decizia nu este definitivă şi nu mai poate influenţa derularea proiectului minier privat de la Roşia Montană, care a fost abandonat de investitorul canadian pentru că nu a primit avizul de mediu din partea autorităţilor române.

Citește și: „Adoptă o Casă la Roşia Montană”, program inițiat în 2012, nominalizat pentru Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană

Acesta este ultimul proces rămas în faza de judecată, dintre cele derulate în ultimii 16 ani între ONG-uri şi diferinte instituţii locale şi centrale, pe tema avizelor eliberate pentru proiectul minier de la Roşia Montană

Procesul a fost deschis în 2014, la Tribunalul Cluj-Napoca, de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia Aurarilor ”Alburnus Maior” şi Asociaţia ”Salvaţi Bucureştiul”, ultima fiind condusă de Nicuşor Dan, devenit între timp primar al Capitalei.

Cauza a fost strămutată în 2013 la Tribunalul Buzău. ONG-urile menţionate au solicitat atunci şi suspendarea certificatului, până la judecarea cauzei pe fond. Şi acest proces a fost strămutat, de la Cluj-Napoca, la Suceava, unde instanţa a decis să suspende efectele documentului.

Citește și: Unul din principalii acționarii ai afacerii Roșia Montană, condamnat la pușcărie: „Gândiți-vă cum îi va sta în haine vărgate”

În favoarea instituţiei de cultură din Alba Iulia au intervenit în proces compania Roşia Montană Gold Corporation, sindicatul din cadrul firmei, precum şi asociaţii care susţineau investiţia minieră din Munţii Apuseni. La Tribunalul Buzău, procesul a fost amânat timp de cel puţin doi ani pentru realizarea unie expertize de către un specialist în istoria antică a României.

În final, pentru că nu s-a reuşit găsirea unui astfel de specialist care să fie disponibil să realizeze expertiza în ceea ce priveşte patrimoniul istoric existent în zona masivului Cârnic s-a renunţat la această probă, iar instanţa a pronunţat prima hotărâre în dosar. Descărcarea arheologică pentru masivul Cârnic era una din condiţiile esenţiale pentru derularea investiţiei. Acesta urma să dispară în urma exploatării zăcământului de aur, chiar dacă deţine galerii miniere vechi de peste 2000 de ani, preucm şi alte obiective inestimabile de patrimoniu

”Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, cu sediul în Cluj-Napoca, Asociaţia Aurarilor Alburnus Maior Roşia Montană şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (condusă de Nicuşor Dan – n.r.), cu sediul în Bucureşti, toţi reclamanţi, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba. Admite cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâtei Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, formulată de către Asociaţia Pro Dreptatea Roşia Montană, Asociaţia Pro Roşia Montană şi Sindicatul Viitorul Mineritului. Obligă reclamanţii în solidar la plata către pârâta Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba a sumei de 3.000 lei”, se precizează în minuta hotărârii Tribunalului Buzău.

Decizia poate fi contestată la instanţa superioară, Curtea de Apel Buzău.

Pe 14 iulie 2011, Direcţia de Cultură Alba a emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic. Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descărcare de sarcina arheologică în 2004, acesta fiind anulat în instanţa trei ani mai târziu, în urmă acţiunii asociaţiei Alburnus Maior.

Pe 15 iulie 2011 a fost încheiat un protocol între Institutul Naţional al Patrimoniului şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), prin care compania aloca o finanţare de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea şi punerea în valoare a unor monumente, în condiţiile aprobării exploatării miniere.

Protocolul nu a fost făcut public până pe 21 octombrie 2013, când Ministerul Culturii a fost executat silit de ActiveWatch şi Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei, după ce, printr-o sentinţa din 25 martie 2013, Tribunalul Bucureşti a obligat instituţia să facă public acest document, solicitat de cele două ONG-uri.

În 2015, acţionarul majoritar al RMGC, compania Gabriel Resources, a dat în judecată Statul Român la tribunalul Băncii Mondiale de la Washington. Canadienii vor daune financiare pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o asemenea decizie timp de peste 10 ani.

În timpul Guvernului Victor Ponta a fost promovată o lege cu dedicaţie pentru proiect, care a căzut la vot în Parlament după o serie de proteste masive ce au avut loc în septembrie 2013, la Bucureşti şi Cluj-Napoca. După ce a semnat proiectul de lege, Ponta a ieşit public şi a declarat că se va abţine de la votul legii în Parlament, dar, în final, a votat împotrivă pe fondul protestelor ce avuseseră loc în ţară. Această situaţie este speculată deseori de avocaţii Gabriel Resources în cadrul dezbaterilor, care critică schimbarea de poziţie a premierului României. Partea română încearcă să convingă Tribunalul că fostul premier a avut o atitudine neutră.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania solicită Statului Român despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.

O decizie în acest proces ar putea fi luată în cursul anului 2021.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI