Câte firme de exploatare a lemnului din Alba și-au pierdut certificatul de atestare. Mihai Goțiu: „Se poate! Lovitură pentru mafia pădurilor”
Câte firme de exploatare a lemnului din Alba și-au pierdut certificatul de atestare. Mihai Goțiu: „Se poate! Lovitură pentru mafia pădurilor”
Fostul senator și activist de mediu Mihai Goțiu, a făcut public, pe pagina proprie de pe o rețea de socializare, topul județelor cu cei mai mulți operatori economici rămași fără dreptul de a mai tăia pădurea. Potrivit acestuia Alba este pe locul 6 în acest top.
„SE POATE! LOVITURĂ PENTRU MAFIA PĂDURILOR. Peste 110 de firme private și ocoale silvice Romsilva și-au pierdut dreptul de a mai tăia pădurea! Numărul operatorilor ”puși pe bară” s-a dublat, iar durata sancțiunilor s-a triplat, după modificările adoptate, la inițiativa mea, în urmă cu doi ani. În primele luni ale acestui an, au rămas fără certificate de atestare 12 firme de exploatare a lemnului. Cum arată Topul județelor cu cei mai mulți operatori economici rămași fără dreptul de a mai tăia pădurea și cât de mult a contat implicarea activiștilor, a jurnaliștilor independenți și presiunea civică.
Imediat după sărbătorile de Paști, acum două zile (pe 26 aprilie), pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a fost publicată Hotărârea nr. 4 a Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră (link la comentarii). Potrivit listei făcute publice, începând cu anul 2019, și-au pierdut certificatul de atestare 164 de operatori economici (firme private, ocoale silvice de stat și private), în baza căruia puteau să taie pădurile României. Dintre aceștia, mai mult de două treimi (112 operatori economici) și-au pierdut atestatele după adoptarea Ordinului 485, din 24 martie 2020, care a fost adoptat cu numeroase amendamente pe care le-am inițiat și propus.
Principalele amendamente propuse și adoptate au vizat:
• Firmele care taie ilegal și/sau distrug pădurea în alt mod, nu mai au voie să intre în pădure (își pierd certificatul de atestare);
• Interdicția ca un operator economic să obțină alt certificat de atestare după ce i-a fost retras a crescut de la un an la trei ani;
• O persoană care a fost asociat ori administrator într-o firmă căreia i s-a retras certificatul de atestare forestieră nu poate obține, tot pentru trei ani, un certificat pentru altă firmă în care e asociat ori administrator;
• Corupții (persoane condamnate definitiv) nu mai pot fi asociați în firme de exploatare forestieră (până în acest moment restricția exista doar pentru cei care au comis infracțiuni la regimul silvic);
• Gărzile Forestiere au reintrat în dreptul de a solicita retragerea atestatelor firmelor forestiere (acest drept le-a fost blocat, în noiembrie 2018, de fostul ministru PSD al Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș).
Înainte de aceste modificări, certificatele de atestare se puteau retrage doar după pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive (o procedură care durează mult) ori în cazul desființării agenților economici și/sau neîndeplinirea unor proceduri birocratice. Mai mult, perioada de ”stat pe bară”, de doar un an, le permitea să-și reia activitatea destul de repede, fără un impact major asupra operatorului economic vizat. După adoptarea acestor modificări, numărul certificatelor de atestare retrase, practic, s-a dublat, iar durata de interdicție s-a triplat.
Județul Suceava conduce în topul operatorilor economici rămași fără dreptul de a mai tăia păduri, cu 20 de firme și ocoale silvice, urmat de Caraș-Severin și Bacău (câte 18), Maramureș (14), Mureș (11), Argeș (9), Alba și Vrancea (câte 8), Arad (7), Vâlcea (5). Numărul certificatelor de atestare retrase unor ocoale silvice Romsilva este de 7; 3 din Caraș-Severin (OS Bozovici, OS Rusca Montană, OS Nera), 2 din Suceava (OS Moldovița, OS Marginea), și câte unul din Mureș (OS Fâncel) și Botoșani (OS Mihai Eminescu).
De remarcat că există o corelație directă între numărul operatorilor a căror activitate ilegală a fost blocată și zonele în care activiștii de mediu au fost printre cei mai mult implicați și/sau care au fost vizate de anchete ale unor jurnaliști independenți.
Județul Mureș a intrat ”în top” cu 10 certificate retrase dintr-un foc, în noiembrie 2020, după mai multe controale demarate în urma documentărilor pe teren și a sesizărilor pe care le-am făcut în vara acelui an, precum și ale unei investigații ”Recorder”. Ocolul Silvic privat Horea Apuseni a rămas fără atestare, tot după investigații pe teren alături de activiștii de la Asociația Valori Superioare (cu care am fost și în Mureș) și ale unor reportaje difuzate de presa internațională.
Tăierile ilegale din județul Caraș-Severin au făcut obiectul mai multor investigații și sesizări pe care le-am depus, atât eu, cât și activiști din zonă sau ong-uri naționale (Altitudine, Agent Green, etc.); activitatea ilegală din Suceava a fost prezentată public de activiști ca Tiberiu Boșutar sau Daniel Bodnar, de investigații ”Declic”, de jurnaliștii de la ”Recorder” sau documentariștii Mihai Dragolea și Radu Constantin Mocanu (care au fost și agresați fizic, grav, alături de Tiberiu Boșutar, în timpul unei investigații). În Maramureș, hoții de lemne i-au scos pe localnici la protest, în timp ce tăierile ilegale din Argeș și Vâlcea au fost, la rândul lor, subiectul unor investigații jurnalistice (în special ”România, te iubesc!”), în care au fost implicați și activiști locali, dar și a unor investigații oficiale demarate în urma altor documentări pe care le-am făcut în Munții Făgăraș.
Toate acestea arată că lupta cu Mafia Pădurilor e una de durată și pe mai multe fronturi (pe teren, în Parlament și Guvern, cu marile termite, gen Schweighofer, dar și cu operatorii autohtoni, care le furnizează lemnul tăiat ilegal, cu complicitatea unor angajați Romsilva și/sau a unor administratori privați de păduri). Dar mai arată și că e o luptă pe care, încet, încet, o putem câștiga, atâta vreme cât avem energie să ne implicăm și să acționăm împreună!”, a scris Mihai Goțiu pe facebook.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Pistă de biciclete, locuri de joacă și platforme pe apă: Cum ar putea arăta malul Târnavei Mari la Blaj
Pistă de biciclete, locuri de joacă și platforme pe apă: Cum ar putea arăta malul Târnavei Mari la Blaj Direcția Județeană de Mediu Alba a anunțat că Planul Urbanistic Zonal (PUZ) „Dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre și conservarea biodiversității urbane prin amenajarea malurilor râului Târnava Mare în municipiul Blaj” nu necesită evaluare de mediu și urmează procedura […]
Plângerile penale vin ca ploile de toamnă peste Cetate, dar prin birouri prognoza rămâne aceeași: „No, asta e”: Nu-i așa că „no, asta e” ar trebui trecut direct în fișa postului?
Plângerile penale vin ca ploile de toamnă peste Cetate, dar prin birouri prognoza rămâne aceeași: „No, asta e”: Nu-i așa că „no, asta e” ar trebui trecut direct în fișa postului? Plângerile penale vin, una după alta, ca ploile de toamnă peste Cetate. Le depun diverși, le citește toată lumea, le comentează toată lumea pe […]
FOTO | O tânără din Alba, doctor în istorie, pasionată de creații handmade: Cum a ajuns de la educație muzeală, la pasiunea pentru obiectele create manual
O tânără din Alba, doctor în istorie, pasionată de creații handmade: Cum a ajuns de la educație muzeală, la pasiunea pentru obiectele create manual La 37 de ani, Camelia Hașa din Alba Iulia este un om care a adunat de-a lungul timpului experiențe din domenii diferite, dar care, în urmă cu aproape un an, a […]
