Cât alcool beau românii în urmă cu 150 de ani: Ţăranii dădeau vin şi rachiu până şi sugarilor

Cât alcool beau românii în urmă cu 150 de ani: Ţăranii dădeau vin şi rachiu până şi sugarilor

În urmă cu mai bine de o sută de ani, consumul abuziv de alcool făcea ravagii în satele româneşti. Rapoartele medicale ale vremii arată că în anumite regiuni peste 20% dintre localnici erau atinşi de alcoolism, iar vinul sau rachiul era oferit până şi sugarilor.

Din punct de vedere al frecvenţei beţiilor, români se aflau, în 2021, pe locul doi în Europa. Aceleaşi statistici arată, că în medie, un român obişnuieşte bea în jur de 11 litri de alcool pur pe an.

Situaţia nu este una nou, cel puţin în mediul rural. Şi acum aproximativ 150 de ani, la ţară, se consuma alcool în neştire. Ba chiar arată rapoartele vremii, ţăranii dădeau fără discernământ rachiu şi vin până şi copiilor, inclusiv sugarilor. Alcoolismul atinsese cote alarmante iar medicii timpului căutau metode să-i dezbăre pe oameni de acest viciu.

„De băuturile ce le au, ţăranii fac abuz înspăimântător”

În secolul al XIX-lea, lumea rurală românească se afla tot în Evul Mediu. Cu educaţie şi igienă precară şi mentalităţi arhaice. Noile tehnologii din agricultură nu pătrunseseră în satul românesc, iar de cele mai multe ori ţăranii se aflau la cheremul arendaşilor, muncind din greu şi ducând o viaţă de eternă sărăcie.

În schimb, numărul crâşmelor, hanurilor şi a velniţelor era tot mai mare, iar ţăranul se refugia tot mai mult în viciu. Rapoartele medicilor vremii, prezentate în lucrarea „România medicilor” , scrisă de Constantin Bărbulescu prezintă o realitate cumplită. „Săteanul bea rachiu în tot cursul anului, băutura lui de dimineaţă şi înaintea fiecărei mâncări este rachiul. La muncă săteanul crede în rachiu ca într-o fântână de puteri, iată pentru ce oricine are muncă la el sau la altul rachiul trebuie să-l aibă”, preciza în 1895, doctorul Manolescu, citat în lucrarea amintită.

Alt medic Gheorghe Crăiniceanu, la rândul său, face următoarea remarcă „De băuturile ce le au, ţăranii fac abuz înspăimântător”, precizează acesta referindu-se la lumea rurală din judeţul Argeş. Există şi alte rapoarte medicale care arată că ţăranii profitau de orice răgaz pentru a consuma în exces băuturi alcoolice. „Ţuica se consumă în mod excesiv prin aceea ce poporaţiunea rurală decade moraliceşte şi fiziceşte. Rachiul mai trece în faţa ţăranului de o panacee aproape contra tuturor boalelor; fiecare oră de repaos se petrece în beţie”, preciza şi medicul Crăniceanu, citat în ”România medicilor”.

Dacă unii reuşeau să se modereze, alţii în schimb cădeau în patima alcoolismului. Iar statisticile demonstrau că România rurală avea o problemă serioasă din acel punct de vedere la finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Peste 20% dintre români erau alcoolici

În patima alcoolului cădeau cel mai repede ţăranii săraci. Mulţi dintre aceşti pălmaşi nevoiaşi, de multe ori jecmăniţi de arendaşi, îşi dădeau singurii bani mai degrabă pe băutură. Casele lor erau dărăpănate şi gospodăriile ruinate. Aveau mulţi copii, neîngrijiţi şi murdari. Statisticile vremii arată însă că problema era cumva generalizată în societatea românească. Românii aveau obiceiul să consume cantităţi însemnate de alcool cu orice ocazie, de la nuntă la botez, de la supărare la bucurie. Aşa se face că medicul Ştefan Possa, considera că, la finele secolului al XIX lea, aproximativ 24% din populaţia din zona Moldovei era atinsă de alcoolism.

Extinzând la nivelul întregii ţări, acelaşi medic era de părere că între 20 şi 30% din populaţia României era reprezentată de alcoolici. Majoritatea din mediul rural, ţăranul reprezentând ponderea cea mai însemnată a populaţiei. Se preconizează că se consuma în jur de 12.5 litri de alcool pur, pe care de locuitor, într-un an. Au fost însă şi medici, precum doctorul Urechia care credea că de fapt orăşenii sunt cei care beau mai mult alcool decât ţăranii.

Alcool dat până şi copiilor

În mediul rural dar şi în mahalalele târgurilor până şi copiilor li se dădeau să consume băuturi alcoolice. Medicul Bucureştiului, citat de Andrei Oişteanu în lucrarea sa „Narcotice în cultura română”, numit Constantin Caradaş, oferea mărturii halucinante despre acest obicei. „Îi adapă, pe copii, cu vin, cu rachiu, chiar când încă sug”.

Tot în lucrarea lui Andrei Oişteanu găsim şi o mărturie a lui Felix Aderca, petrecut în mahalaua Craiovei în perioada interbelică. „Carolina deveni foarte veselă; rupse copilul de la ţâţă şi îi dete vin din fundul paharului”. Aceleaşi constatări le face şi medicul Gheorghe Crăiniceanu, citat de istoricul Constantin Bărbulescu. Medicul Crăiniceanu spune că până şi copiilor mai mici de un an li se dădea vin şi rachiu.

Sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI