Bărbații, de trei ori mai predispuși să fie internați la ATI decât femeile, dacă se infectează cu COVID-19

De la începutul pandemiei de COVID-19, experţii din domeniul sănătăţii au remarcat un număr mai mare de cazuri grave înregistrate în rândul bărbaţilor.

Pentru a obţine informaţii mai precise, autorii noului studiu, publicat miercuri în Nature Communications, au analizat date medicale obţinute din 46 de ţări şi din 44 de state federale din componenţa Statelor Unite ale Americii în perioada 1 ianuarie – 1 iunie, care vizau 3,1 milioane de cazuri confirmate de COVID-19.

Potrivit acelor date, nu există nicio diferenţă între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte riscul de infectare cu SARS-CoV-2, întrucât exact jumătate din cazurile confirmate au fost înregistrate în rândul bărbaţilor.

În schimb, probabilitatea ca un bolnav de sex masculin să fie internat la terapie intensivă este de aproape trei ori mai mare (de 2,84 ori mai mare) decât pentru o femeie, iar probabilitatea de deces din cauza acestei boli este la rândul ei mai ridicată (de 1,39 ori mai mare).

Acest fenomen este „mondial”, în afara unor mici excepţii, au subliniat autorii studiului, care explică situaţia în principal prin prisma factorilor biologici.

Bazându-se pe alte studii deja publicate, autorii evocă faptul că femeile produc în mod natural mai mult interferon de tip 1, o substanţă care limitează reacţia imunitară anormală („furtună de citokine”) considerată vinovată de apariţia formelor grave de COVID-19. Femeile produc, de asemenea, mai multe limfocite T, care ucid celulele infectate.

Prezenţa la femei a hormonului estradiol ar oferi, totodată, o protecţie mai mare împotriva riscului de infectare cu noul coronavirus. Din contră, hormonul masculin testosteron ar limita reacţia imunitară la bărbaţi, afirmă autorii cercetării.

Dincolo de această „veritabilă diferenţă biologică”, autorii evocă şi posibilitatea unei prezenţe mai importante a comorbidităţilor în rândul bărbaţilor.

Ei au vorbit şi despre lipsa unor date suficiente care ar putea să permită evaluarea cu exactitate a rolului jucat de aceşti factori adiţionali. Autorii studiului notează în acelaşi timp că nu există diferenţe majore între cele două sexe la nivel mondial pentru două tipuri de comorbiditate care ar spori riscul de declanşare a unor forme grave de COVID-19: hipertensiune şi diabet.

Deşi alte studii suplimentare sunt necesare, „aceste date au implicaţii asupra îngrijirilor clinice acordate pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19”, precizează autorii studiului.

„Datele noastre ar putea să îi ajute pe medici să înţeleagă că sexul este un veritabil factor de risc pentru formele grave, atunci când se ocupă de pacienţi”, a declarat Kate Webb, medic şi profesoară la Universitatea Cape Town din Africa de Sud, evocând totodată anumite implicaţii pe care aceste constatări ar putea să le aibă asupra vaccinurilor anti-COVID-19.

„Alte vaccinuri (…) au arătat răspunsuri diferite, în funcţie de sex. Rămâne să se determine dacă la fel se va întâmpla şi în cazul vaccinurilor anti-COVID-19, dar noi sperăm că studiul nostru subliniază nevoia includerii sexului ca variabilă utilizată în cercetările ce privesc vaccinurile”, a adăugat specialista sud-africană.

Sursa: stiripesurse.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE