Bani pentru digitalizare! IMM-urile care nu sunt în IT vor putea primi 100 000 de euro
Până la 100.000 de euro vor fi primiți de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care activează în afara domeniului IT&C, prin intermediul schemei de ajutor de minimis pentru digitalizare, după ce condiţiile şi criteriile de acordare a acestui ajutor au fost publicate în Monitorul Oficial de marți.
Condiţiile de acordare trebuiau să fie aprobate prin ordinul ministrului fondurilor europene, ajutorul de stat fiind anunțat încă din august, prin HG nr. 677/2020. Pe final de an a apărut şi acest Ordin nr. 1486/4.255 al ministrului fondurilor europene şi al preşedintelui Autorităţii pentru Digitalizarea României.
Bu
getul total acordat prin acest ajutor este de 100 milioane de euro, iar schema are ca scop digitalizarea IMM-urilor din alte sectoare de activitate decât IT&C, precum şi creşterea competitivităţii IMM-urilor şi dinamizarea indirectă a sectorului IT&C. Mai exact, firmele cu activitate în domeniul IT&C nu vor putea beneficia în mod direct de acest ajutor.
Pentru a putea accesa acest ajutor, IMM-urile trebuie, printre altele, să nu aibă obligaţii bugetare nete, să nu fi beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii cinci ani, să nu fie în stare de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare lichidare sau suspendare temporară a activităţii.
O întreprindere va putea obține astfel, în baza proiectului aprobat, o sumă între 30.000 și 100.000 de euro, reprezentând maximum 90% din totalul cheltuielilor eligibile. IMM-uri trebuie să se angajeze să acopere din surse proprii minim 10% din bugetul eligibil al proiectului.
Firmele vor putea cheltui banii obținuți prin programul de digitalizare pentru:
-cumpărarea de echipamente și dispozitive IT&C, inclusiv acoperirea cheltuielilor de instalare, configurare și punere în funcțiune. De asemenea, nici aici nu sunt acoperite cheltuielile legate de cumpărarea elementelor de mobilier care nu au legătură cu funcționarea produselor/aplicațiilor informatice implementate prin proiect;
-realizarea rețelei LAN;
-cumpărarea și/sau dezvoltarea și/ sau adaptarea aplicațiilor software/ licențelor necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, inclusiv soluțiile de automatizare software;
-cumpărarea unui website de prezentare a companiei, inclusiv achiziția de domeniu și găzduirea pe server;
-cumpărarea unui nume de domeniu nou “.ro” direct de la furnizorul național de domenii “.ro”;
-cumpărarea soluției de semnătură electronică;
-plata activităților de trecere a arhivelor din analog/ dosare/ hârtie în digital indexabil;
-cumpărarea de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități;
-cumpărarea soluțiilor IT pentru comerțul electronic;
-de servicii de tip cloud și SaaS (Software as a Service);
-cumpărarea serviciilor de găzduire, incluzând toate tipurile de servicii de găzduire (cu excepția pachetelor de reseller);
-cumpărarea de servicii pentru consolidarea securității cibernetice aplicabile pentru software/ hosting/ rețele;
-cumpărarea de servicii de consultanță pentru elaborarea documentațiilor necesare pregătirii proiectului propus spre finanțare si/sau managementul proiectului (inclusiv elaborarea documentațiilor necesare implementării proiectului);
-activități legate de instruirea personalului care va utiliza produsele implementate/ achiziționate și a personalului care va asigura mentenanța;
-cumpărarea serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară, conform reglementărilor naționale și tehnică.
Investiţiile care constau în simpla înlocuire a unor active deţinute de societate nu sunt eligibile. Numai investiţia direct legată de creşterea competitivităţii IMM prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, respectiv legată de digitalizarea activităţii societăţii poate fi considerate eligibilă, înlocuirea activelor care se face în scopul upgradarii activelor existente nu poate fi considerate cheltuială eligibilă pentru ajutorul de minimis.
Exceptate de la acest ajutor de minimis sunt următoarele IMM-uri:
-cu cod CAEN în în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C);
-care îşi desfăşoară activitatea in sectoarele pescuitului şi acvaculturii;
-care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;
-din sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole;
-care au activităţi legate de export;
-care achiziţionează vehicule de transport rutier de mărfuri.
Lista completă a CAEN-urilor exceptate de la această schemă de ajutor o găsiţi aici.
Această schemă de minimis se va aplica până la epuizarea sumelor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021. Plata ajutorului se efectuează până în 31 decembrie 2023.
Sursă: avocatnet.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Fabricile de armament din Cugir, vizate de planul de reorganizare a ROMARM într-un holding industrial integrat: Consultare publică lansată
Fabricile de armament din Cugir, vizate de planul de reorganizare a ROMARM într-un holding industrial integrat: Consultare publică lansată Ministerul Economiei propune reorganizarea ROMARM într-un holding industrial integrat, cu fabricile grupate pe domenii de activitate și o conducere menită să reducă influența politică. Reforma ar putea avea implicații importante pentru unitățile de producție din Cugir, […]
Care este prognoza meteo pentru iarna 2026-2027 în România: Regiunile care vor avea mai multă zăpadă. Când ar putea apărea cele mai importante episoade de ninsoare
Care este prognoza meteo pentru iarna 2026-2027 în România: Regiunile care vor avea mai multă zăpadă. Când ar putea apărea cele mai importante episoade de ninsoare Cele mai recente date meteorologice sezoniere indică o iarnă 2026-2027 cu ninsori peste medie în sudul și centrul Statelor Unite și cantități mai mici de zăpadă în nordul țării, […]
Cerealele din Ucraina, un „cartof” încins: Fermierii români cer prioritate la exporturi Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, solicită României și celorlalte state vecine să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene către piețele externe. În replică, fermierii români cer ca interesele producătorilor autohtoni să fie puse pe primul plan, iar exporturile naționale să beneficieze de prioritate în fața mărfurilor […]
