Avem nevoie de medici capabili să trateze… sărăcia!

Studiile de specialitate au demonstrat legătura directă dintre Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor şi indicatorii stării de sănătate a populaţiei, printre care şi speranţa de viaţă la naştere. Un PIB ridicat presupune venituri mai mari, un stil de viaţă mai sănătos, bani mai mulţi pentru sănătate. În plus, în oraşele mari sunt cele mai bune servicii sanitare, ambulanţa vine rapid, iar veniturile peste medie permit accesul la un tratament medical de calitate. Oamenii educaţi devin din ce în ce mai preocupaţi de forma lor fizică, de lucrurile care îi fac să trăiască, în medie, cu aproape doi ani mai mult decât restul.
Speranţa de viaţă este legată de nivelul de trai, de obiceiurile alimentare, de factorii de mediu şi de ocupaţie, de predispoziţia pentru sport şi multe altele. Media speranţei de viaţă a europenilor este de 78,60 ani, ca să nu mai menţionăm faptul că în 13 state europene speranţa de viaţă trece de 80 de ani. Nivelul nostru de trai este mult în urma celui din Vest. La nivelul judeţului nostru încă nu vedem un efort real al factorilor de decizie politică pentru a elabora şi conduce eficient un sistem de sănătate integrat cu climatul economico-social. Nu este vorba numai despre închiderile de spitale, ci vorbim aici despre conceperea unor strategii coerente, despre colaborarea eficientă între autorităţile publice locale, despre punerea în practică a unor proiecte de viitor. Acum, mai mult ca oricând, PNL Alba solicită decidenţilor politici să ia măsuri pentru a creşte PIB-ul judeţului nostru, să adopte soluţiile care duc la atragerea de investitori şi să nu se complacă în politica haotică de a petici ici şi colo punctele unde sistemul social cedează. Sistemul nostru de sănătate are nevoie de investiţii în infrastructură şi echipamente, precum şi de fonduri pentru atragerea şi menţinerea unor profesionişti în domeniu, atât pentru îngrijirea persoanelor cu nevoi speciale, cât şi în domeniul medical.
Judeţul Alba se află în prima jumătate a zonelor din ţară unde media de vârstă este ridicată, ea ajungând la 73,5 ani. Media naţională este de 73 ani, iar cea mai mare medie locală atinge 74,7 ani, în Bucureşti. Judeţele în care marile oraşe joacă un rol socio-economic important – cum sunt Cluj, Prahova, Braşov şi Iaşi – înregistrează speranţe medii de viaţă între 73,5 şi 74 de ani. La noi, fondul problemei este pozitiv, dar adoptarea de măsuri preventive, pentru stoparea declinului demografic şi al stării de sănătate, nu trebuie să mai întârzie. Speranţa noastră de viaţă a fost afectată de punctele de mare poluare, printre care s-au detaşat Zlatna, Sebeş, dar şi alte zone din Apuseni sau Ocna Mureş. Chiar dacă sursa poluării a fost eliminată, fenomenul produce efecte pe termen lung. Tocmai din cauza acestei poluări remanente, li se oferă oamenilor care au locuit peste 30 de ani în Zlatna, şi pe o rază de opt kilometri în jur, o reducere cu doi ani a vârstei de pensionare. Măsura este valabilă până la sfârşitul anului 2030. Nu este însă destul. A trecut vremea compensărilor şi a venit timpul acţiunii.
Atragem atenţia actualilor decidenţi politici că prognozele demografice pe termen mediu şi lung nu sunt favorabile judeţului Alba. Conform acestor date este posibilă o scădere considerabilă a populaţiei în judeţul Alba, de la circa 373 mii persoane în 2010, la aproximativ 238,5 mii persoane în anul 2050, în varianta medie de estimare. De asemenea, prognozele indică şi creşterea considerabilă a populaţiei cu vârsta peste 65 de ani, de la 56,9 mii persoane în 2010, la peste 84,5 mii persoane în 2050. Toate aceste cifre dovedesc faptul că se va reduce ponderea populaţiei active şi acest lucru se va corobora cu climatul economic, combinare care va fi în defavoarea îmbunătăţirii gradului de sănătate a cetăţenilor din acest judeţ. Practic, este posibil să avem din ce în ce mai mulţi bolnavi şi vârstnici, cu tot mai puţine posibilităţi de a-i trata corespunzător.
PNL Alba se implică în realizarea unui set de politici publice destinate mediului social, pe care autorităţile locale şi judeţene trebuie să le pună în practică. Aceste politici vor duce la adoptarea de urgenţă a măsurilor economice pentru stoparea sărăciei şi atragerea de resurse care să ducă la dezvoltarea acestei zone. Colaborarea între instituţii şi dezvoltarea de parteneriate public-privat ar putea fi soluţii care să scoată judeţul Alba şi municipiul Alba Iulia de pe curba descendentă în care au intrat. Suntem absolut împotriva abordărilor actuale ale Puterii care, în 2009, a alocat Sănătăţii fonduri de numai 3,7% din PIB, respectiv circa patru miliarde euro, cât timp până şi Bulgaria a alocat sistemului medical 4,2% din PIB. Acum România alocă Sănătăţii 3,9% din PIB, potrivit Legii bugetului de stat pe 2011, iar procentul prevăzut de alte state membre ale Uniunii Europene, este, în medie, de 8,8% din PIB. Prin programul său politic, PNL se angajează să elimine subfinanţarea sistemului medical şi să atragă investiţii importante în domeniul medico-social. Altfel vom începe să căutăm doctori capabili să trateze… sărăcia!
Simion CREŢU,
Vicepreşedinte PNL Alba

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI