Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: De ce România rămâne fără medicamente esențiale. Ser fiziologic, mai ieftin decât apa minerală

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: De ce România rămâne fără medicamente esențiale. Ser fiziologic, mai ieftin decât apa minerală

Mii de medicamente ieftine au dispărut din farmaciile din România în ultimii ani, iar pacienții au rămas fără tratamente esențiale. Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj, explică pentru News.ro cum taxele ridicate și politica celui mai mic preț îi forțează pe producători să renunțe la piața românească și să exporte în țări unde pot vinde mai scump. Printre medicamentele afectate se numără și serul fiziologic, care în România costă de câteva ori mai puțin decât în alte state.

„Un lucru care este sigur este că medicamentul, la fel ca orice alt produs, are costuri de fabricaţie. Aceste consturi de fabricaţie trebuie să fie acoperite din câştigurile rezultate prin vânzarea medicamentelor.

În momentul în care ai un preţ de vânzare care este impus de o autoritate şi acest preţ de vânzare nu este revizuit de ani de zile, după ce a avut loc criză după criză, atunci producătorul se trezeşte că fabrică în pierdere.

De obicei are loc o discuţie între producători şi autorităţi pentru a se găsi o soluţie. Unele soluţii pot fi găsite, în alte cazuri nu pot fi găsite soluţii şi atunci producătorul se retrage de pe piaţă. Şi trebuie spus un lucru pe care chiar şi Uniunea Europeană îl recunoaşte acum, că poţi impune un preţ unui producător, indiferent de tipul de produs, că e medicament, că e mâncare, că e electrocasnic, dar nu-l poţi obliga pe producător să vândă acel produs. Dacă vrea să accepte preţul, îl vinde, dacă nu, se duce în altă parte şi îl dă în altă parte”, a spus Dragoş Damian.

Criza medicamentelor ieftine în România: cum politica prețurilor și taxele împing producătorii să părăsească piața

Mii de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţa din România în ultimii ani. Una dintre soluţiile eficiente care ar diminua acest fenomen este producerea în ţară a unor medicamente strategice, realizarea de stocuri şi acordarea de stimulente producătorilor şi de reduceri de taxe astfel încât aceştia să nu fie copleşiţi de fiscalitate, explică Dragoş Damian.

Citește și: Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj, propunere de mutare a parlamentului într-o clădire de birouri: „Mall of Romania” în Casa Poporului

„Pe zona de medicamente, nicio ţară din lume nu este autosuficientă, adică nu produce tot ceea ce ar fi de dorit să producă ca să poată să se găsească din surse interne, adică România să nu meargă în 100 de ţări să găsească medicamente, să le producă aici, acest lucru nu se poate.

Unele medicamente se pot produce, poate şi tehnologia de producţie e mai simplă, alte medicamente nu se pot produce şi atunci probabil că cea mai bună soluţie pe termen lung este de a avea o listă de medicamente strategice, ştiu că lucrează Ministerul şi Agenţia( n.red Agenţia Naţională a Medicamentului), de multă vreme se vorbeşte de o listă de medicamente strategice şi după ce avem lista, am senzaţia că există o listă, vedem ce facem cu ele, ce facem cu aceste medicamente.

Da, sunt strategice. Ce facem? Le fabricăm în ţară, facem stocuri în aşa fel încât să nu existe sincope. Încurajăm anumiţi producători să le fabrice dându-le anumite stimulente, reducem taxa claw-back, pentru ca producătorul să nu fie copleşit de fiscalitate.

De fiecare dată, eu când citesc informaţii despre medicamente, aud de big farma că este nu ştiu cum, că e lacomă, că face, că drege. Big farma, atât companiile mari, cât şi companiile mici au costuri de investiţie enorm de mari. Preţul de vânzare trebuie să cuprindă la un moment dat şi amortizarea acelei investiţii”, a precizat Dragoş Damian.

România pierde lupta pentru medicamente ieftine: ce forțe economice și politice determină criza

Este nevoie de politici publice coarente de încurajare a producţiei medicamentelor ieftine care nu înseamnă însă slabă calitate. Este nevoie de atragerea de investiţii în industria farmaceutică din ţară, spune Dragoş Damian.

Anul trecut în România erau puţin peste 2000 de medicamente generice, în timp ce în urmă cu 6 ani numărul lor se apropia de 4000. Medicamentul este o marfă care se poate plimba liber în Uniunea Europeană, spune Dragoş Damian, adică există fenomenul de export paralel. Medicamentele generice pleacă din România spre state unde costul lor este mai ridicat.

„Pe de altă parte România şi Uniunea Europeană trebuie să aibă politici publice foarte clare de a încuraja producţia acestor medicamente ieftine. Termenul ”ieftine” nu înseamnă că sunt de slabă calitate, nu au standarde multiple. Ele au aceeaşi siguranţă, eficienţă şi calitate, însă medicamentul este mai ieftin pentru că nu mai sunt aşa mari costuri de cercetare dezvoltare şi poate fi vândut mai ieftin după ce medicamentul inovativ iese de sub patent.

Şi atunci, dacă ai o strategie de încurajare, de atragere chiar de investiţii în industria farmaceutică, atunci nu o să mai ai aşa de multe sincope cum au fost în România. Nu apăr Ministerul Sănătăţii sau Agenţia Medicamentului, să ştiţi că genul acesta de sincope sunt în foarte multe ţări, asta e o problemă la nivelul Uniunii Europene, pentru că UE vede medicamentul ca o marfă care se poate plimba liber. Vorbim acum despre exportul paralel, o altă problemă foarte mare.

Cu alte cuvinte, vin în România medicamente pentru pacienţii români şi o altă ţară le cumpără din România lăsând pacienţii români fără medicamente şi le vând acolo la un preţ mai mare. Dacă Uniunea Europeană ar găsi nişte soluţii pentru a reduce acest import şi export paralel, poate că nu vor mai fi astfel de sincope de medicamente.

Dacă UE creează producători în România şi în alte ţări strategice, să zicem că în România e un producător care fabrică paracetamol pentru toată Uniunea Europeană, e un exemplu, la întâmplare, sau fabrică produse perfuzabile, ser fiziologic pentru toată Europa, atunci acest producător este încurajat, are producţia asigurată şi nu va mai avea probleme şi nu va mai întâmpina sincope de producţie la nivelul întregii Uniuni Europene.

Foarte multe ţări din UE au aceste probleme, UE nu are o politică publică generală cu privire la aceste medicamente generice, foarte ieftine”, a explicat Dragoş Damian.

Dragoş Damian: „Un camion cu ser fiziologic este cât unul cu apă minerală, dar profitul este de trei ori mai mic”

Problema lipsei serului fiziologic din mule spitale şi farmacii, explicată de CEO-ul Terapia. Este vorba tot despre politica de preţ pe care o aplică România. În alte state, serul este vândut cu un preţ chiar şi de cinci ori mai mare. La un moment dat, producătorul poate să nu mai fie interesat să vândă medicamentul în România, pentru că nu îşi amortizează cheltuielie de fabricaţie.

„Serul fiziologic care lipseşte acum costă 2 lei, 2 lei 30. Imaginaţi-vă că o sticlă de apă minerală în supermarket costă 4-5 lei, este ridicol acest preţ. Toate aceste lucruri trebuie gândite la nivel comunitar, ţările au obligaţia să le gândească pentru a găsi o soluţie. Multe dintre medicamentele pe care eu le fabric în România, pentru pacienţii români, aş putea să le opresc din fabricaţie pentru pacienţii români şi să le export la preţuri de 2-3 ori mai mari.

Nu ştiu de unde vin aceste discrepanţe, e vorba şi de puterea de cumpărare, şi de posibilităţile statelor de a accepta preţuri mai mari, sunt discrepanţe într-adevăr de la 1 până la 10 pe care noi le observăm în cataloagele de preţuri.

Pe de altă parte, alte ţări au şi acea listă de medicamente strategice unde permit anumitor produse care sunt deficitare să fie sau să li se permită să li se aprobe nişte preţuri mai mari. Deci politica de preţuri o face fiecare ţară.

România vine şi zice că preţul în România este media ultimelor cele mai mici trei preţuri. Dar asta nu înseamnă că o ţară nu poate să aibă un preţ de 10 ori mai mare ca în România şi atunci să apară exportul paralel sau poducătorul să nu fie deloc interesat să vândă în România ci să vândă în acea ţară care îl vinde mai scump.

Sunt discrepanţe de preţuri care duc la aceste fluctuaţii pe care noi le vedem, le ştim, sigur nu putem lăsa pacienţii, dacă produsul este încă rentabil, nu putem lăsa pacienţii fără produs. Dar în cazul unui produs care costă 2 lei, serul fiziologic, care trebuie transportat în anumite condiţii, care reprezintă volume mari, un camion cu ser fiziologic este cât un camion cu apă minerală, din care se câştigă de trei ori mai mult.

În aceste condiţii trebuie regândite probabil inclusiv costurile logistice, adaosurile distribuitorilor pentru a face faţă preţurilor”, a explicat Dragoş Damian.

Când profitul dictează sănătatea: cum pierd pacienții români accesul la medicamentele esențiale

Modificarea preţului medicamentelor în funcţie de rata inflaţiei şi reducerea taxei clawback sunt soluţii care ar putea diminua fenomenul dispariţiei medicamentelor ieftine de pe piaţa din România, spune Dragoş Damian. Taxa clawback presupune de fapt ca producătorii să înapoieze statului o parte din veniturile încasate pe medicamentele compensate care depăşesc suma alocată de Fondul Naţional de Asigurări.

„Uitaţi-vă puţin ce inflaţie avem, avem în ultimii 5 ani o inflaţie cumulată undeva la 30%, cred că chiar mai mult. Preţurile la medicamente au crescut cu 7%, atât s-a permis, este nimic, suntem înapoi la perioada de dinainte de inflaţie. Am găsit deschidere la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Finanţe nu vrea sub nicio formă să renunţe la taxa claw back. Este o taxă care le este plătită cu certitudine de către producători.

Explicaţii concrete despre cum se aplică taxa clawback

Dacă producătorul vinde un medicament decontat de 100 de lei, producătorul trebuie să dea 15 lei din acel 100 de lei, atenţie, nu din pofit, ci din preţul de vânzare, deci este o taxă pe cifra de afaceri, trebuie să dea 15 lei înapoi statului român, pentru medicamentele ieftine iar pentru medicamentele scumpe chiar 25%.

Atunci producătorul întotdeauna face o comparaţie între România, unde are cel mai mic preţ şi 15% din preţ trebuie să dea înapoi, şi o ţară în care are un preţ mai mare şi nici nu trebuie să dea 15% bani înapoi, şi atunci nu mai fabrică pentru România, e foarte simplu”, a explicat Dragoş Damian.

Este nevoie de dialog cu producătorii de medicamente şi investiţii în linii de producţie astfel încât să poată fi produse în ţară medicamente deficitare, spune Dragoş Damian. Creşterile de preţuri la anumite intervale de timp în funcţie de rata inflaţiei în cazul medicamentelor ieftine ar ajuta la menţinerea lor în ţară, spune Dragoş Damian.

„În foarte puţine cazuri au avut loc întâlniri cu producătorii de medicamente din România ca să li se dea o linie călăuzitoare, avem nevoie de cutare medicamente, fabricaţi cutare medicamente, vă dăm bani ca să construiţi o linie de fabricaţie, de exemplu pentru ser fiziologic, ser fiziologic din câte ştiu nu se mai fabrică în România.

Până la Alexandru Rafila nu a existat niciun fel de dialog cu producătorii din România, mă rog, exista un dialog, ”Aţi venit şi voi, bine, hai, plecaţi!”, a început să existe un dialog, se încearcă găsirea unor argumente pentru ca industria să devină industrie strategică pentru că asta înseamnă un anumit suport şi scoaterea de sub anumite restricţii, e în continuare un drum lung.

România exportă medicamente cam de un miliard de euro pe an, Ungaria exportă între 3 şi 4 miliarde de euro pentru că au avut o strategie de atragere de investiţii industriale şi a unor producători industriali importanţi.

Mereu s-a dat atenţie şi pe bună dreptate medicamentelor inovative, noi, salvatoare de vieţi, din zona oncologică, aici au fost elementele în care opinia publică şi asociaţiile de pacieni reacţionau foarte puternic, dar şi zeci şi sute de alte medicamente care lipsesc şi nimeni nu poate să strige ”Vedeţi că lipsesc medicamentele astea” şi atunci apare o problemă care explodează prin dimensiune.

O problemă pe care opinia publică trebuie să o înţeleagă este că de fiecare dată când avem o sincopă de medicamente, un anumit medicament sau o sincopă de medicamente în general, toată lumea sare în capul Ministerului Sănătăţii, în special partidele politice, că lipseşte medicamentul şi că periclităm vieţile pacienţilor.

Când ministrul Sănătăţii, oricare ar fi el, încearcă să rezolve problema spunând că trebuie să dăm producătorilor o creştere de preţ, îi sar în cap toată opinia publică şi mai ales partidele politice că se scumpesc medicamentele. Şi în multe cazuri miniştrii Sănătăţii prinşi în această situaţie nu aveau ce face sau nu găseau cele mai bune soluţii.

O soluţie de a opri dispariţia medicamentelor este ca din când să se crească preţul acestora măcar cu inflaţia, dacă nu cu alţi indicatori,dacă medicamentele sunt mult prea ieftine”, a explicat pentru News.ro Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI