Zeci de percheziții în Dosarul Nordis: Procurorii au descins în România și în Monaco
Zeci de percheziții în Dosarul Nordis: Procurorii au descins în România și în Monaco
Luni, 3 februarie 2025, procurorii DIICOT fac 65 de percheziții domiciliare, atât în România, cât și în Monaco, într-un dosar care vizează zeci de persoane și firme care încasau bani pentru proiecte imobiliare și îi delapidau. Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre cazul Nordis, informează Mediafax.
Citește și: DOCUMENT. Scandalul Nordis și proiectul de lege care pune cruce țepelor imobiliare: „Depus încă din 2019”
„Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, pun în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României și a Principatului Monaco ( 63 pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată”, potrivit unui comunicat de presă.
Percheziții la 72 de persoane
Conform sursei citate, cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți ( 40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.
„Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor ( aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative. Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro. În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar”, se mai arată în comunicatul DIICOT.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Adrian Negrescu, despre declarațiile Ministrului Finanțelor că titlurile de stat sunt cele mai avantajoase: ”De ce să mai investești la bursă sau să deschizi un depozit la bancă dacă statul român, în foamea sa uriașă de bani, e dispus să îți plătească dobânda de 7,8%?”
Adrian Negrescu, despre declarațiile Ministrului Finanțelor că titlurile de stat sunt cele mai avantajoase: ”De ce să mai investești la bursă sau să deschizi un depozit la bancă dacă statul român, în foamea sa uriașă de bani, e dispus să îți plătească dobânda de 7,8%?” conomistul Adrian Negrescu a scris pe rețelele de socializare despre […]