Cristina Anghel: Importanţa industriilor creative în dezvoltarea economică a oraşului
În articolul de săptămâna trecută „Banii publici şi scopul lor. Cazul activităţilor culturale” am reacţionat vehement împotriva unui mod negativist de a face politică – acela de a face doar pe dos faţă de adversari, fără discernământ între bune şi rele. A fi pe invers cu orice preţ doar pentru a te delimita de un adversar nu poate fi o strategie creatoare, nu poate să ţină loc de viziune, strategie sau inovaţie.
Pentru a mă face înţeleasă, doresc să explic de ce consider că avem nevoie de cultură în Alba Iulia, de ce avem nevoie de tineri creativi şi în special de autorităţi care să sprijine financiar proiectele culturale şi inovatoare.
Pentru a clarifica ideile pe care am început să le schiţez, voi porni de la o observaţie: în perioada următoare (nu mă refer aici la alegerile din 10 iunie ci la următorii doi – trei ani) vom avea de ales între două direcţii radical opuse:
*prima direcţie, mai simplă şi mai aclamată de politicieni, este cea “muncitorească”. În această strategie contează numărul locurilor de muncă şi nu calitatea lor, fiind favorizate industria grea cu mulţi angajaţi pentru activităţi mecanice şi repetitive şi investiţiile cu impact local redus în care materia primă şi utiliajele sunt străine, produsele finale se vând la export, doar mâna de lucru (ieftină) este locală. Aici se regăsesc locurile de muncă promise de politicienii care încă nu au uitat deviza “noi muncim, noi nu gândim”.
*la polul opus se află o direcţie mai dificilă, care pune accent pe capacitatea intelectuală, pe tehnologie şi creativitate. În această strategie este adusă în prim plan dezvoltarea socio-culturală a oraşului, iar dezvoltarea economică este centrată în jurul unei comunităţi creative puternic stimulate, permiţând o dezvoltare economică coerentă şi stabilă bazată pe oameni şi nu pe echipamente şi capital. Această strategie permite dezvoltarea a ceea ce în literatura de specialitate este denumit clasa creativă (the creative class).
În ţările europene această clasă creativă a devenit foarte numeroasă, realizându-se la timp legătura strânsă dintre această şi creşterea economică. Produsul clasei creative sunt industriile creative – acestea fiind cel mai bun, frumos şi interesant mod de îmbinare a economiei cu creativitatea. Sub umbrelă „industriilor creative” se află atât publicitatea, arhitectura, dezvoltarea de software şi aplicaţii pentru internet, cât şi piaţa antichităţilor, meşteşugurile, designul, moda, filmul şi arta fotografică, muzica, artele vizuale şi artele spectacolului. Aceste multiple domenii pot influenţa creşterea economică a oricărui oraş. În România, se estimează că industriile creative au ajuns între ultimii 5 ani la 7% din PIB, o creştere spectaculoasă pentru un domeniu care s-a dezvoltat de unul singur, fără niciun ajutor instituţional. „Motoarele” acestor industrii sunt oraşele mari cu centre universitare dezvoltate, cu o viaţă culturală constantă şi plină, cu tineri care doresc şi sunt sprijiniţi să îşi dezvolte mici afaceri în domeniile în care s-au specializat.
Din nefericire, Alba Iulia nu este printre aceste oraşe. La nici 100 de km distanţă, Cluj-Napoca şi Sibiul se întrec în festivaluri de artă, teatru, spectacole, expoziţii, în timp ce Alba Iulia, „Cealaltă Capitală” nu are nici măcar teatru sau cinematograf funcţional. Ba mai mult, singurul teatru de vară aflat în paragină de 20 de ani şi pe care administraţia locală ne-a promis că îl renovează de acum 2 ani, a fost distrus complet, în locul lui construindu-se o banală alee de promenadă.
Acum un an şi jumătate am asistat la dezbaterea publică pentru amenajarea Centrului Civic, proiectat în jurul unei clădiri culturale multifuncţionale ce urma să fie construită de către Consiliul Judeţean. După ce a proiectat acest centru cultural central, Consiliul Judeţean s-a răzgândit şi a început proiectarea lui în interiorul Cetăţii, pe amplasamentul Spitalului de Neuropsihiatrie. Alţi bani, alt timp pierdut. Între timp, clădirea fostului teatru din Alba Iulia, Teatrul I.L.Caragiale este folosită ca şi Casa de Cultură a Studenţilor la nici jumătate din potenţialul spaţiilor pe care le deţine.
Ne apropiem cu paşi repezi de 2014, când va avea loc preselecţia intermediară pentru oraşul care va deveni Capitala Culturală Europeană în 2020. Acest ţel este realizabil, cu condiţia să apăsăm acceleraţia la maxim în următorii 2 ani, perioadă în care trebuie să arătăm lumii că într-adevăr merităm titlul pe care ni l-am autoacordat, cel de „Cealaltă Capitală”. Pentru asta avem nevoie de sprijinul total al autorităţilor şi de folosirea banilor publici cu inteligenţă, constant şi fără a colora politic acţiunile culturale. Marele defect al proiectului „Alba Iulia Capitala Culturală Europeană 2020” este politizarea lui, fapt care a dus la refuzul autorităţilor locale de a-i acorda importanţă cuvenită şi un sprijin financiar substanţial, pe măsură importanţei acestui proiect.
Sunt mulţi tineri în Alba Iulia care ar putea constitui această clasă creativă de care vorbeam, care în prezent pleacă în Cluj-Napoca, Sibiu , Timişoara şi Bucureşti pentru că Alba Iulia nu are ce să le ofere şi nu le dă posibilitatea de a-şi dezvolta aici aptitudinile dobândite în şcoală. Dacă oamenii valoroşi pleacă înspre oraşe „culturale”, un fapt demonstrat deja este acela că firmele şi investitorii puternici pleacă după oamenii valoroşi, ceea ce înseamnă că investiţiile de amploare pe care ni le dorim (în tehnologii, în industrii la nivel înalt etc) vor veni ca urmare a dezvoltării socio-culturale, nicidecum înainte de asta. De aceea politica şi viziunea de dezvoltare a unui oraş trebuie nu doar să includă aspectele culturale ci mai degrabă să fie centrată în jurul acestora.
Sper că, odată ajunsă în Consiliul Local, să pot propune proiecte culturale şi creative pentru Alba Iulia iar faptul că sunt independentă din punct de vedere politic să mă ajute în relaţia cu colegii mei consilieri aşa încât şi ei să sprijine iniţiativele mele. Îmi doresc să reprezint mai ales interesele tinerilor şi în general ale tuturor celor care îşi doresc ca Alba Iulia să înflorească şi să ajungă un centru cultural şi economic puternic. Nu am alt interes decât acela să văd Alba Iulia cum creşte şi cum se dezvoltă, să reuşim să ne păstrăm valorile acasă şi să devenim într-adevăr „Cealaltă Capitală”, o capitală culturală, capitală de suflet a tuturor românilor!
Arhitect Cristina Anghel (Cândea)
Candidat Independent la Consiliul Local Alba Iulia
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Politică Administrație
Unitățile de învățământ din Municipiul Aiud vor fi dotate cu mobilier modern. Valoarea investiției
Unitățile de învățământ din Municipiul Aiud vor fi dotate cu mobilier modern. Valoarea investiției Administrația Municipiului Aiud a lansat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice licitația care prevede achiziționarea de mobilier pentru cabinetele și laboratoarele unităților de învățământ din oraș. Valoarea totală estimată a contractului este de 95.000,00 lei, fără TVA. Citește și: Spitalul Municipal […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 10 ore
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 19 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii