Cifre îngrijorătoare: Cancerul, a doua cauză de deces în România, face prăpăd. Mortalitatea a ajuns peste media Uniunii Europene

Cifre îngrijorătoare: Cancerul, a doua cauză de deces în România, face prăpăd. Mortalitatea a ajuns peste media Uniunii Europene

Moralitatea cauzată de cancer este peste a Uniunii Europene, în România, și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000, atâta un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Comisia Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au prezentat, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, 4 februarie, primele profiluri de ţară în materie de cancer din Registrul european privind inegalităţile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia şi Islanda.

Potrivit raportului, aceasta poate reflecta performanţe suboptime în screening şi depistarea precoce. Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 şi Planul Naţional de Cancer 2022-2027, ambele aflate în consultare publică, se bazează pe Planul european de combatere a cancerului şi abordarea cancerului control într-un mod structurat.

Cancer în România

Potrivit European Cancer Information System (ECIS) of the Joint Research Centre care se bazează pe tendinţele de incidenţă din anii pre-pandemiei, în jur de 95.000 de cazuri de cancer erau estimate în România în 2020. Incidenţa standardizată în funcţie de vârstă pentru toate tipurile de cancer era cu 10% mai mică pentru bărbaţi şi 16 % mai mică pentru femei faţă de mediile din UE.

La femei, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent cancer, după cel la sân şi cel colorectal care diferă de ceea ce se întâmplă în întreaga UE.

În 2020, cancerul gastric (de stomac) constituia 5% din cazurile noi de cancer la bărbaţi şi 3% la femei (mai mare decât media UE), iar melanomul constituia 2% din cazurile noi de cancer atât la bărbaţi, cât şi la femei (mai scăzute decât media UE). Pentru cancerul pediatric, rata de incidenţă standardizată în funcţie de vârstă estimată la copiii sub 15 ani în 2020 a fost de 8 la 100.000 de locuitori, care este mai mică decât media UE (15 la 100.000 de persoane).

România nu are un registru naţional al cancerului, şi raportarea incidenţei cancerului este fragmentată.

Potrivit raportului, aceasta poate reflecta performanţe suboptime în screening şi depistarea precoce. Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 şi Planul Naţional de Cancer 2022-2027, ambele aflate în consultare publică, se bazează pe Planul european de combatere a cancerului şi abordarea cancerului control într-un mod structurat.

Cancer în România

Potrivit European Cancer Information System (ECIS) of the Joint Research Centre care se bazează pe tendinţele de incidenţă din anii pre-pandemiei, în jur de 95.000 de cazuri de cancer erau estimate în România în 2020. Incidenţa standardizată în funcţie de vârstă pentru toate tipurile de cancer era cu 10% mai mică pentru bărbaţi şi 16 % mai mică pentru femei faţă de mediile din UE.

La femei, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent cancer, după cel la sân şi cel colorectal care diferă de ceea ce se întâmplă în întreaga UE.

În 2020, cancerul gastric (de stomac) constituia 5% din cazurile noi de cancer la bărbaţi şi 3% la femei (mai mare decât media UE), iar melanomul constituia 2% din cazurile noi de cancer atât la bărbaţi, cât şi la femei (mai scăzute decât media UE). Pentru cancerul pediatric, rata de incidenţă standardizată în funcţie de vârstă estimată la copiii sub 15 ani în 2020 a fost de 8 la 100.000 de locuitori, care este mai mică decât media UE (15 la 100.000 de persoane).

România nu are un registru naţional al cancerului, şi raportarea incidenţei cancerului este fragmentată.

Prevalenţa estimată a cancerului în România este sub media UE

IARC estimează 260.884 prevalenţă (cinci ani) cazuri de cancer în România în 2020 (50,2% la bărbaţi şi 49,8% la femei). Rate de prevalenţă pe cinci ani a ajuns la 1.400 la 100.000 de locuitori în rândul bărbaţilor şi 1.315 la 100.000 în rândul femeilor în 2020, care sunt cu 31% şi 28% mai mici comparativ cu mediile UE. Programul Naţional de Oncologie a raportat 122.076 de cazuri de pacienţi care sunt sub tratament (cazuri care au fost diagnosticate şi au fost eligibili pentru tratamentul specific acoperit de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) în 2020 şi 143.661 în 2021.

Mortalitatea prin cancer în România este mai mare decât media UE şi a crescut în ultimul deceniu

Cancerul este a doua cauză de deces în România după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În 2019, 50.324 de persoane au murit de cancer în România. Rata mortalităţii prin cancer standardizată în funcţie de vârstă a fost de 7% mai mare decât media UE în 2019 şi a demonstrat progres foarte modest din 2011 în comparaţie cu media Uniunii Europene.

În timp ce mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1% printre bărbaţi şi a crescut cu 1% în rândul femeilor în România în 2011-2019, în UE a scăzut cu 10% în rândul bărbaţilor şi cu 5% în rândul femeilor.

Diferenţa de mortalitate generală prin cancer între media României şi cea a UE a crescut de la -1% la 7% pe parcursul deceniului din cauza modestelor progrese înregistrat în România. Aceasta se referă în special la ratele mai mari ale mortalităţii în rândul populaţiei cu vârste de 15-64 ani. În 2019, rata mortalităţii în rândul bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

Cancerele pulmonare şi colorectale sunt cele două principale cauze de mortalitate prin cancer

Principalele cauze de deces prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, colorectal şi de prostată la bărbaţi şi sân, plămân, colorectal şi col uterin la femei.

România a experimentat o uşoară creştere a mortalităţii în şase dintre primele zece cauze de deces prin cancer în ultimul deceniu.

Factori de risc şi politici de prevenire

România este în urma celor mai multe ţări din UE factori de risc de cancer, subliniind nevoia de mai mult eforturile de prevenire.

Numărul de fumători a scăzut aproape de media UE, dar inegalităţile sunt marcate de gen şi statut social. Interzicerea fumatului în interior şi în ceea ce priveşte vânzarea de alcool persoanelor cu vârsta sub 18 ani, iar restricţiile privind publicitatea sunt reglementate prin lege, se arată în raport.

Rata fumatului în rândul adulţilor din România a scăzut uşor din 2008, ajungând la 18,7% în 2019, care este aproape de media UE (18,4%).

Rata fumatului în rândul bărbaţilor (30,6%) este de patru ori mai mare decât cea în rândul femeilor (7,7 %).

Conform raportului, consumul de alcool rămâne ridicat şi este a preocupare majoră de sănătate publică în România În 2020, românii au băut în medie 11 litri alcool pur pe persoană în vârstă de 15 ani şi peste an (18,6 litri la bărbaţi şi 5,5 litri la femei), care este uşor peste media UE de 9,8 litri pe cap de locuitor.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi şi resurse în dezvoltarea bazată pe programe de screening pentru populaţie (screening oferite unei populaţii-ţintă specifice expuse riscului) pentru colul uterin, cancerele de sân şi colorectal, pregătirea şi implementarea de programe pilot finanţate cu fonduri UE.

Depistarea timpurie

Programele pilot pentru screeningul cancerului colorectal, de sân şi de col uterin sunt în curs de dezvoltare pentru a da rezultate care să arate fezabilitatea regională şi naţională după 2023. Provocări cheie includ asigurarea de personal adecvat, conformitatea cu standarde de calitate de screening şi asigurarea continuităţii serviciilor.

Profilurile prezentate de Comisie arată că ţările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde de euro, pentru îngrijiri oncologice (în 2018). O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar.

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esenţial al Uniunii Europene a sănătăţii, anunţată de preşedinta von der Leyen în 2020. Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabileşte o abordare nouă a UE în ceea ce priveşte prevenirea cancerului şi tratamentele şi îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile şi prin asocierea cu părţi interesate din diverse sectoare. Planul propune 10 iniţiative emblematice şi numeroase acţiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI