Fotbalul din Alba, dependent de autoritățile locale! Extrem de puține echipe fără sprijin, printre care și Unirea Alba Iulia

Fotbalul din Alba, amator sau semi-profesionist, este dependent în proporție covârșitoare de sprijinul venit dinspre autoritățile locale. Este o concluzie la care am ajuns analizând chinul în care se zbate de ani buni Unirea Alba Iulia, formația fanion a județului.

Ca o comparație, gruparea din “Cetatea Marii Uniri” este în prezent singura dintre cele 3 “albaneze” ce activează pe a treia scenă ce nu se bazează pe aportul financiar venit de la primărie, la polul opus fiind Metalurgistul Cugir și CS Ocna Mureș, cu bugete constituite în proporție covârșitoare din bani publici. Și tocmai din acest punct de vedere, cel financiar, se poate explica dezamăgirea fotbalistică a “alb-negrilor”, în condițiile în care se afundă de la o zi la alta. Și se cuvine o paranteză, pentru a vedea întreg spectrul: CS Hunedoara are în acest sezon un buget de 300.000 de euro pentru atacarea promovării, SCM Zalău – oponenta Cugirului la barajul din vara trecută, se baza pe aproximativ două milioane de lei, iar la Turda, Sticla (clasată pe locul 7 în Seria a 9-a, cu 14 puncte, 6 mai mult ca Unirea Alba Iulia) are alocată suma de 100.000 de lei lunar!

Revenind la fotbalul județean, dintre cele 38 de cluburi ce activează la nivel de seniori, puține sunt cele ce nu beneficiază, într-o formă sau alta, de aport din partea primăriilor în cauză (la capitolul juvenil este cu totul altceva, fiind și cluburi private specializate în acest sector, cum ar fi Optimum Alba Iulia). Fie că vorbim despre sume între 10.000 și 100.000 de lei anual (alocate în diverse moduri), ce diferă în funcție de eșalonul competițional, fie că ne referim doar la bazele sportive, puse la dispoziția formațiilor respective în mod gratuit fără cheituieli legate de chirie, întreținere, administrare. Ne-am raportat la acest capitol la cele 3 combatante prezente pe a treia scenă, 15 echipe în Liga a 4-a și 20 în Liga a 5-a (nu ami inclus aici Performanța Ighiu II și CS Ocna Mureș II).

Dintre acestea, CS Universitatea Alba Iulia are un statut aparte, având sprijin dinspre ministerului de profil. Trecând în revistă respectivele echipe, am găsit extrem de puține exemple de grupări care să se descurce pe cont propriu în acest campionat, cum ar fi, de pildă, Olimpia Aiud și GT Sport Alba Iulia (Liga a 4-a), Rapid CFR Teiuș sau Limbenii Limba (Liga a 5-a). Într-o situație asemnănătoare s-au regăsit în trecutul apropiat Târnavele Tiur și Gloria Cricău, dar, din câte am aflat, din acest an și cele două vor beneficia de ‘alocare bugetară” dinstre administrațiile în cauză și, mergând mai departe, au mai fost și alte formații obligate să supraviețuiească pe cont propriu. Pomenim aici AFC Micești (nu mai activează la seniori, începând din vară), Inter Ciugud (ajutată momentan la nivel de juniori), Sportul Petrești și Șurianu Sebeș, ce s-au bătut pentru accederea în Liga a 3-a, dar au dispărut, Performanța Ighiu (o perioadă de timp).

Concluzia este simplă și reflectă realitatea sportivă a României în 2022 (a se citi cum sunt așezate lucrurile și în celelalte sporturi de echipă, handbal, volei sau baschet): fără sprijin dinspre autorități riști să te trezești într-un impas similar cu o moarte clinică, fără prea mari sorți de izbândă.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI