Pensii speciale de peste 300 000 de lei, pentru unii judecători CCR. Ce venituri COLOSALE au aceștia

Pensii speciale de peste 300 000 de lei, pentru unii judecători CCR. Ce venituri COLOSALE au aceștia

Fostul șef al DNA și actual judecător CCR, Daniel Morar, s-a pensionat în 2015, la vârstă de doar 49 de ani și a beneficiat, pe lângă salariul de judecător CCR (201.509 lei) și de o pensie specială de 57.648 de lei.

Acesta își îndeplinise cei 25 de ani în magistratură care-i dădeau dreptul la pensionare. Patru ani mai tărziu, pensia specială a lui Daniel Morar a ajuns la 359.514 lei.

Nu este nici macar cea mai mare pensie speciala pe care o încasează un judecător CCR și este cam jumătate din cea mai mare pensie speciala din magistratura. Intre timp, săptămâna aceasta, Curtea Constituțională a amânat, pentru a patra oara, luarea unei decizii privind legea prin care pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei ar urma să fie impozitate cu 85%.

Cea mai mare pensie speciala dintre toți cei noua judecători o are fosta șefa a Înaltei Curți, Livia Stânciu, nu mai puțin de 454.717 lei. Adică peste 93.000 de euro. Asta după ce în anul 2017 pensia acesteia era de doar 304.137 de lei. Președintele CCR, Valer Dorneanu are și el o pensie speciala aproape egala cu a Liviei Stânciu: 454.068 lei, însă acesta a beneficiat și de pensia de fost parlamentar 75.396 de lei. În anul 2017, pensia speciala a sefului CCR a fost de 159.587 lei, pentru că doar un an mai tărziu, în 2018, pensia acestuia să ajungă la 322.220 de lei. În fapt, seful CCR are venituri lunare, pensii, salariu judecător plus salariu de profesor, de circa 16.000 de euro, aproape cât seful Curții Supreme a Statelor Unite.

Judecătorul CCR Marian Enache are și el o pensie speciala uriașa, 497.564 de lei însă la aceasta suma magistratul a inclus și veniturile restante. În urma cu doi ani, în 2018, pensia speciala a acestuia era de 321.476 de lei. Un alt judecător CCR cu o pensie speciala importanta este Mona Pivniceru, care a primit anul trecut o pensie de 388.920 de lei. Cu un an înainte, în 2018, încasase 384.650 de lei. Fostul deputat de Satu Mare, Varga Attila, numit la CCR în 2016, nici nu știe exact cât este pensia să speciala. În ultima să declarație de avere a trecut la venituri pensii doar „aproximativ 410.000”. Asta înseamnă fix 84.202 euro la cursul la zi.

La niciunul dintre judecătorii CCR nu se poate observa aceasta creștere spectaculoasa a pensiei speciale decât la fostul sef DNA, Daniel Morar. După cum am arătat anterior, după pensionarea acestuia în 2015, în anul următor acesta menționează în declarația să de avere venituri de 57.648 de lei. Un an mai tărziu, pensia speciala a fostului procuror se dublează, ajungând la 100.504 lei. Anul următor pensia speciala a acestuia ajunge la 331.460 de lei. În anul 2018 suma pe care o încasează ajunge la 350.885 de lei, o creștere ce continua și în anul 2019, când pensia speciala a lui Daniel Morar ajunge la 359.514lei.

Ultimul judecător CCR care a trecut în rândul pensionarilor din magistratura este Cristian Deliorga, care pe lângă salariul de 289.247 de lei, a încasat, din iunie 2019, 144.732 de lei, pensia speciala după cei 38 de ani petrecuți în magistratura.

Cea mai mare pensie speciala din Romania: 73.890 de lei, lunar

Foștii militari, polițiști, angajați ai serviciilor de informații, aviatori, diplomați și parlamentari, alaturi de magistrați sunt categoriile ce primesc pensie nu în funcție de contribuția lunara ci în baza unei legi speciale. În total, numărul celor care beneficiază de aceste pensii este de circa 170.000 de persoane. Cea mai mare pensie speciala se ridica la aproape 74.000 de lei și este acordata unui fost magistrat. Însă, daca pensia ar fi fost data în baza contribuției plătite la sistemul asigurărilor sociale de-a lungul carierei, acesta ar fi meritat mai puțin de 4.000 de lei. De altfel, daca pensia medie în rândul celor aproape 90.000 de foști militari este de circa 3.700 de lei, magistrații au în schimb o pensie medie de 19.640 de lei. Este de departe cea mai mare pensie din sistem, iar de aceste sume beneficiază cei circa 4.100 de foști magistrați.

„Cea mai nesimțită pensie speciala din Romania este în prezent de 77.000 de lei, pensia unui fost comandant magistrat de penitenciar în perioada comunista. În 2017, aceasta pensie era de 33.400 de lei. Astăzi, ea a ajuns la 77.000 de lei. Îi rog pe cei care nu vor să vadă adevărul să încerce macar să urmărească cifre”, declara la începutul acestui an deputatul PNL Florin Roman în plenul Camerei Deputaților.

Explozia pensiilor speciale în ceea ce-i privește pe magistrați nu se limitează doar la judecătorii CCR. Un alt exemplu cu privire la modul în care aceste pensii speciale au crescut în acești ultimi ani este dat de fosta judecătoare de la Înalta Curte, Magdalena Iordache, soția fostului lider PSD, Florin Iordache. În 2015, Magdalena Iordache a încasat o pensie de judecător de la ICCJ în valoare de 145.000 lei, pentru că un an mai tărziu pensie acesteia să crească la 165.000 lei. În anul 2017, pensia acesteia ajunge la suma de 240.000 de lei, o majorare cu aproape 50%. Anul următor pensia creste din nou până la 263.018 lei, pentru că anul trecut, în 2019, să ajungă la incredibila suma de 304.800 de lei.
Cei peste patru milioane și jumătate de „cetățeni obișnuiți” beneficiază de o pensie medie de 1.586 de lei.

De ce au crescut atât de mult pensiile speciale

Povestea apariției pensiilor speciale reprezintă un exemplu clasic unde o lege ce acorda un statut special unei anumite categorii speciale, în speță magistraților, este modificata constant pentru a largi cât mai mult aria beneficiilor și beneficiarilor. Astfel, pensiile speciale își fac apariția în anul 1997, sub guvernul Ciorbea, atunci când magistrații beneficiază de o „pensie de serviciu” ce nu se calculează pe baza contributivitatii, ci că procent de 80-100% din ultimul salariu net. Îndreptățiți la aceasta pensie erau doar magistrații care lucrau cel puțin 25 de ani în instanțe și în parchete iar vârstă de pensionare era aceeași cu a restului populației. Apoi, în timpul guvernului Năstase, formula de calcul se modifica, pensia de serviciu a magistraților calculandu-se acum că procent 80-100% din ultimul salariu brut, adică sunt luate în calcul toate sporurile și bonusurile existente în ultima luna de activitate.

Apoi, în perioada 2003-2008, după modelul pensiilor magistraților, guvernele Năstase și Tariceanu au introdus noi categorii de angajați că beneficiari ai pensiilor de serviciu: întăi diplomații și lucrătorii din comerț exterior, apoi grefierii și arhivarii din sistemul judiciar, parlamentari, aviatori și mecanicii de zbor pentru că în final și angajații Curții de Conturi să beneficieze de acest privilegiu.

Toate aceste privilegii sunt eliminate de guvernul Boc în contextul crizei economice. Legea este atacata la CCR unde doar pensiile de serviciu ale magistraților supraviețuiesc fiind văzute că un element esențial al independentei lor profesionale. Instanță constituțională nu spune însă și ce cuantum trebuie să aibă aceasta pensie sau că acest cuantum trebuie să fie mai mare decât salariul net. Toate pensiile speciale sunt reintroduse în perioada 2015-2016.
În 2019, Guvernul Dancila introduce chiar o noua serie de pensii speciale pentru primari, viceprimari și președinții și vice-președinții consiliilor județene. Ele vor intra în plata din 1 ianuarie 2019.

Impozitarea cu 85% a pensiilor peste 7.000 de lei

În luna iunie a acestui an Camera Deputaților a adoptat, cu o majoritate covârșitoare de 307-1, un proiect legislativ prin care pensiile speciale, inclusiv pensiile militarilor și ale magistraților, vor fi impozitate cu 85% daca sunt mai mari de 7.000 de lei și cu 10% cele cuprinse intre 2.000 și 7.000 de lei. Legea este atacata la CCR atât de către Avocatul Poporului cât și de către Înalta Curte. ICCJ reproșează că sunt nesocotite decizii succesive ale Curții în domeniu, că nu a fost consultat CSM și considera că sunt încălcate mai multe principii, printre care cel al impunerii fiscale juste și echitabile și cel al independentei judecătorilor.

Săptămână trecuta Curtea Constituțională a amânat pentru a patra oara pronunțarea asupra acestor contestații.

Sursa: ziare.com

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI