Adio, doamna profesoară Rafila Pătrăşcanu
Profesoară cu un acut simţ al realităţii, parcă retrasă anume într-un unghi al modestiei, aşteptărilor, răbdării şi speranţei, doamna Rafila Pătrăşcanu a închis ochii pentru totdeauna la Cluj Napoca, departe de cei dragi, la începutul lui decembrie 2010, aşa cum arborii îşi închid crengile în seva nevăzuţilor muguri. Născută la 13 decembrie 1924 la Vinţu de Jos, din părinţii Cornelia şi Ştefan, absolventă a Liceului de Fete din Alba Iulia şi a Facultăţii de Filologie şi Istorie a Universităţii din Bucureşti promoţia 1952, avea să treacă pe la catedrele şcolilor din localităţile Zlatna, Alba Iulia, lăsând în urmă imaginea unui dascăl îndrăzneţ, exigent cu sine şi cu cei din jur manifestându-şi înclinaţiile literare prin anii 1960, publicând apoi în ziarul „Unirea”, Astra, Ritmuri hunedorene, în culegeri şi volume colective, „Paşi prin vreme”, „Poarta inimii” (amurg de cultură şi literatură iniţiat de scriitorul Ion Mărgineanu, ajuns la numărul 30). A urmat o lungă perioadă de tăcere, redeschizându-şi sufletul, suflul liric după 1989, publicând răzleţ în revistele „Alba Iulia”, „Paşii Profetului”, „Eroul liberal” etc). În 1995 publică placheta de versuri „Linii paralele”, apoi „Panica amurgului”, „Tatuaje pe nisip”, despre care, au scris printre alţii Ion Mărgineanu, Anca Dinică, Diana Câmpan. Poezia ei profundă, devenise încet, încet chiar un portret în mişcare, atent urmărit şi de fiul său, doctorul Pătrăşcanu, de fiica sa; propunând cititorului rotaţia unor întrebări despre viaţă şi moarte, despre menirea scriitorului în societate, despre iubire, bucuriile şi umbrele acesteia. S-a întâlnit cu cititorii săi la Galeriile de Artă ale municipiului, le-a spus celor prezenţi despre incertitudinile contemporane, laşitate şi fals patriotism, despre huzurul guvernanţilor şi oscilaţiile mulţimii, ale sărăciei şi lipsa motivaţiei de mâine. A fost aplaudată îndelung pentru sinceritate, maturitatea lirică şi profesională. Imediat, fiul său doctorul, avea să lanseze o carte despre Dalai Larna. Avusese succes. Rafila se bucurase. Ieşea în întâmpinarea primăverii, a verii, a vieţii care-i atârna tot mai greu în suflet. Nu se lăsa înfrântă de boală, bătrâneţe. Vorbea cu viţa de vie, cu straturile de legume, cu trandafirii. Şi, iată, că într-o zi de 2 decembrie nu s-a mai dus la întâlnire cu ele. A acoperit-o un sicriu, fiul şi el orfan, până la urmă, al pământului. Şi rămâne viitorimii atât cât a scris. Şi a scris bine. Adio, Doamna Profesoară, îi spune alfabetul Limbii Române, la înmormântarea sa în cimitirul Maieri. Cu bine şi binecuvântarea lui Dumnezeu, îi spune şi Ion Mărgineanu
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
VIDEO | O femeie din Șugag, care a ”stat la vase” în urmă cu 61 de ani, păstrează și acum unele obiecte primite când era tânără căsătorită
VIDEO | O femeie din Șugag, care a ”stat la vase” în urmă cu 61 de ani, păstrează și acum unele obiecte primite când era tânără căsătorită Maria Lomânar, din Șugag, a participat luni, 6 mai, la ”Statu la vase”, obicei unic în țară ce are loc a doua zi de Paște. Femeia, împreună cu […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum o zi
Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025 și în următorii ani – calendar
-
Opinii - Comentariiacum o zi
Mesaje de Paste fericit. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce nu ai voie să faci în săptămâna de după Paști. Tradiții și superstiții
-
Curier Județeanacum 10 ore
Obiceiuri în a doua zi de Paște: Tradiția stropitului fetelor de măritat ori a nevestelor este păstrata cu sfințenie în unele localități
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE DE PASTELE ORTODOX 2024. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Paște 2024. Cele mai frumoase texte cu URARI creștine pe care le poți trimite prin SMS cu ocazia sărbătorilor pascale