Subiectele la simulare, la Evaluarea Naţională 2014, la limba şi literatura română. Ce dificultăţi au întâmpinat elevii astăzi
Subiectele la simulare, la Evaluarea Naţională la limba română au fost afişate la sediile instituţiilor de învăţământ unde s-au desfăşurat testările. În judeţul Alba au fost înscrişi un număr de 3.298 elevi, la limba şi literatura română, iar conform regulamentului aceştia au început la ora 9.00 şi au fost obligaţi să rămână în sălile de clasă până la ora 10.30, la simularea care a durat două ore.
La primul subiect elevii au avut poezia Zăpada sărută întinderile, de Anatol E. Baconski.
Câte culori au fost, o, Doamne,
Şi-acum totul e alb, totul e alb –
Până departe sub dealuri
Zăpada sărută întinderile.
Din cerul metalic aşteptăm fulgii,
Ca să închid ochii şi să-i simt atingându-mi pleoapele –
Dar unde mai merg când e seară
Şi pe zăpadă urme nu se văd?
Când eram copil era destul să privesc
În preajma serii întinderi de zăpadă,
Ca să aud urletele puştii ale lupilor
Şi să-mi joace prin faţă năluci.
Acum ştiu că lupul se teme de oameni,
Mai mult decât arborii se teme –
Dar ca şi-atunci, aş sta zile-n şir
Privind mereu înzăpezitele câmpuri.
Seara albastră – alb fără margini,
Iată şi fulgii pe care îi aşteptam,
Încremenire – doar timpul se duce departe,
Însă urmele paşilor lui nu se văd pe zăpadă.
La primul punct din acest subiect elevii au trebuit să găsească sinonimele cuvintelor merg, destul şi încremenire, la punctul doi să găsească diftongii din cuvintele Doamne, dealuri şi mereu. Au avut apoi de selectat un epitet şi o repetiţie din text, să menţioneze două trăsături ale genului liric şi să prezinte în 30-50 de cuvinte semnificaţia versurilor Câte culori au fost, o Doamne/ Şi acum totul e alb, totul e alb/ Până departe sub dealuri/ Zăpada sărută întinderile.
În a doua parte a primului subiect elevii au avut de redactat o compunere în 150-200 de cuvinte în care să-şi exprime opinia despre semnificaţia poeziei Zăpada sărută întinderile.
La subiectul al doilea elevii au avut în faţă un text, de genul epic, „Maramureş, oameni, tradiţii şi locuri”.
Maramureşul este un ţinut de legendă situat în nordul României şi în centrul Europei. Denumit şi Ţara Lemnului, Maramureşul este un loc unde tradiţiile şi obiceiurile parcă stau în loc de peste 2000 de ani. […]
Omul este, de asemenea, un element important în Maramureş. Este înţelept, caracterizat prin creativitate, simţ artistic, hotărâre şi curaj, un om de onoare şi fără frică. El a creat în acest spaţiu un loc unic cu o lege proprie nescrisă, o arhitectură aparte a spaţiului în care trăieşte, un port popular şi un folclor autentic. Inspiraţia izvorăşte din activităţile milenare ce privesc muncile câmpului, munca în pădure şi creşterea animalelor.
Călătorul ce vizitează prima oară această zonă rămâne surprins să descopere oameni originali, care şi astăzi folosesc în activităţile lor multe din mijloacele şi uneltele folosite de strămoşii lor.
Elementul care completează imaginea Maramureşului este relieful încântător, variat ca morfologie şi complex prin alcătuire. Personalitatea reliefului este data de o zona montana importanta prin altitudini ce depăşesc 2000 metri, dealuri, podişuri si piemonturi si, in cele din urma, zone joase, depresiuni, lunci şi câmpie. Deliciul locurilor este dat de peisaje unice presărate cu căpiţe şi clăi de fan, cu păduri de foioase frumos pastelate toamna, cu panorame surprinzătoare şi ierni geroase cu zăpadă ce creionează imagini desprinse parcă din cărţile de poveşti.
În baza acestui text, elevii au trebuit să formuleze un enunţ, în care să precizeze zona geografică descrisă, numirea a nouă forme de relief care se regăsesc în zona geografică descrisă, indicarea a două trăsături ale locuitorilor şi menţionarea părţilor de vorbire a unor cuvinte. Au mai avut de precizat funcţia sintactică, felul subordonatei şi să construiască două fraze în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin pronumele relativ „ce”.
La a doua parte din al doilea subiect elevii au avut de redactat în 80-150 de cuvinte , o scurtă naraţiune în care să prezinte, o întâmplare petrecută în timpul unei vizite reale sau imaginare, într-o zonă turistică.
Miercuri are loc proba la matematică, iar joi proba la limba maternă. Afişarea rezultatelor este programată pentru data de 7 martie. Ministerul Educaţiei arată că simulările au ca scop pe de o parte familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluări naţionale, dar şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale. La simulare atmosfera va fi la fel ca şi la examen, în sălile de clase fiind montate camere de supraveghere.
Simulările din zilele următoare vor fi organizate întocmai ca examenul de la vară: elevii vor sta câte unul în bancă, vor avea doi supraveghetori în sală, coli speciale de examen pe care îşi vor trece numele şi vor fi monitorizaţi cu ajutorul camerelor de supraveghere care vor fi activate pe parcursul celor două ore (9-11) cât vor susţine testarea.
Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Aceste rezultate nu vor fi trecute în catalog, a conchis ministrul Educaţiei.
Rezultatele obţinute de elevi la simulare Evaluarea Naţională 2014 nu se pun în catalog. Rezultatele vor fi analizare la nivelul fiecărei şcoli în parte.
Ministerul Educaţiei a decis ca începând din 2014 media de admitere se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 75%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 25% în calculul mediei de admitere.
[nggallery id=1149]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi”
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi” Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba, revine în atenția publicului cu un nou avertisment, de această dată cu privire la reforma sistemului monetar actual […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 ore
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 12 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918