Cariera Geomal – pe drumul eficientizării şi ecologizării

Cariera de calcar de la Geomal, din satul cu acelaşi nume, comuna Stremţ, a fost preluată recent de firma S.C. Baumit România Com. S.R.L., care a construit la Teiuş o modernă fabrică de materiale de construcţii pe bază de calcar. Concernul Baumit, este unul din cei mai mari producători de var, ciment, mortare, adezivi, tencuieli şi vopsele, din lume, un adevărat Mercedes al materialelor de construcţii, care are în Austria, la Wopfinger o mare citadelă industrială, iar în apropiere pe Valea Piesting o carieră de calcar de unde se extrag anual circa 2 milioane de tone faţă de circa 300.000 tone la Geomal. Modelul austriac de valorificare a resurselor naturale, în acest caz calcarul, care este unul din cele mai mari bogăţii ale Munţilor Apuseni, a fost omologat şi la Cariera Geomal după ce aceasta a devenit proprietatea Baumit România. Şi pentru că au existat tot felul de zvonuri, mai ales legate de protecţia mediului, în legătură cu „puşcările” din carieră, reclamate de unii cetăţeni din zonă, noul proprietar a hotărât să lucreze şi în carieră în deplină cunoştiinţă de cauză. Aşa că a organizat, în mod transparent, o „puşcare” care a fost monitorizată de specialiştii de la Agenţia de Protecţia Mediului Alba, Garda de Mediu şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţia Antiexplozivă Petroşani. Explozia a fost efectuată de către specialiştii de la S.C. Explomin Deva, firma specializată în lucrări de derocare prin forare – împuşcare. Au fost invitaţi, de asemenea, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai Prefecturii, Consiliului judeţean şi ai presei. Toate acestea cu scopul de-a fi determinate cât mai exact valorile de zgomot, noxe şi vibraţii rezultate în urma împuşcării. Precizăm că „puşcarea” a vut loc pentru deschiderea unei trepte noi de exploatare şi reorientare a carierei spre vest, astfel încât de acum înainte orice contact cu localităţile învecinate să fie cât mai redus. Au fost efectuate 91 găuri de puşcare verticale de câte 8 – 16 m, folosindu-se ca explozibil un amestec de motorină şi azotat de amoniu, echivalentul a circa 4800 kg de trotil. În urma exploziei au rezultat 12.066 metri cubi de rocă. Măsurătorile efectuate la limita incintei satului Geomal, casa cu nr. 71, la 2 m de faţada celei mai apropiate clădiri şi la 1,5 m înălţime de sol, au indicat 54,9 decibeli faţă de 65 decibeli, nivel de zgomot admis conform STAS 10009/88. Determinarea a fost efectuată în timpul operaţiunilor de puşcare în frontul de lucru. În ce priveşte noxele din aer, respectiv pulberile în suspensie, măsurătorile efectuate au indicat 0,131 mg/metri cubi, adică sub valoarea maximă admisă de STAS 12574 – 87. În ce priveşte trepidaţiile pe trei direcţii – radială, transversală şi verticală – sau mai corect spus viteza oscilaţiilor particulelor mediului şi frecvenţa, măsurate pe proprietatea Oancea Ion, la Magazinul Mixt, acestea nu sunt periculoase din punct de vedere seismic, toate valorile măsurate încadrându-se sub limita admisă de 0,5 cm/secundă, valoare care ar putea duce la posibile deteriorări de construcţii tip rural, conducte sub presiune, sonde de petrol şi gaze, structuri foarte fragile.
Deci, s-ar putea trage concluzia că împuşcăturile mai ales în noua variantă aleasă, pe partea vestică a carierei, nu sunt periculoase, sau nu atât de periculoase cum s-a vehiculat de către cei din zonă. Am asistat şi noi la explozia ce a avut loc şi nu am remarcat sau simţit ceva care să ne şocheze. Şi dacă se respectă toate normele şi condiţiile impuse de lege, lucru pe care noul proprietar este hotărât să-l facă din start, în zonă nu vor avea loc evenimente deosebite. Există însă aici mari alunecări de terenuri, care în acest an ploios au făcut destule ravagii, inclusiv în carieră, lucru ce a impus mutarea cântarului într-o nouă locaţie. Situaţia există însă de mai mulţi ani, încă de pe vremea regimului totalitar, de prin anii ’70, când a existat chiar un proiect de mutare a satului Geomal. Lucru care nu s-a mai făcut. În tot răul este şi un bine, pentru că oamenii au rămas pe loc, mulţi dintre ei s-au angajat la carieră, unde peste 70 la sută din forţa de muncă este locală. Mai mult, noul proprietar a amenajat un drum bun, de vreo 12 km, care s-a dovedit o adevărată mană cerească şi pentru ţăranii de aici, care, în sfârşit, pot să circule în voie spre terenurile agricole pe care au început să le cultive din plin. În satul Geomal există tractoare aproape în fiecare gospodărie, navetiştii au drum de acces iar mulţi dintre cei plecaţi vin să-şi îngrijească averea. Şcoala, grădiniţa, dispensarul au renăscut şi ele, firma Baumit ajutând pe toată lumea, deşi este la început de drum şi are destule probleme mai ales în carieră unde utilajele şi condiţiile de lucru nu sunt încă aşa cum ar dori firma Baumit precum şi ambiţiosul director de exploatare, domnul inginer Sorin Dreghici. Se vor face însă şi aici investiţii în utilaje pentru modernizarea liniilor de concasare-măcinare şi obţinerea unor produse noi cum ar fi filerul, un calcar mai fin, mult căutat pe piaţă, inclusiv de către agricultorii şi fermierii de animale. De altfel, calcarul s-a dovedit a fi un bun amendament pentru agricultorii din zonă după cum probează starea culturilor şi a recoltelor! Se va rezolva şi problema prafului de pe noul drum (prezent mai ales vara, deşi drumul este udat în permanenţă), pentru că se preconizează asfaltarea lui în varianta unui drum judeţean de acces mai uşor spre comuna Râmeţ. Firma Baumit România şi Cariera de la Geomal au fost de asemenea extrem de generoase cu Primăria din Stremţ şi alte primării din judeţ care şi-au rezolvat multe din probleme avute cu drumurile după inundaţiile şi viiturile din acest an. În fine, multe obiective edilitare şi gospodăreşti din comuna Stremţ au la bază şi sponsorizările primite de la companie care, treptat-treptat, învăţând de la austrieci, se zbate în aceste vremuri de criză, să eficientizeze şi să ecologizeze o mină cum este şi cariera de la Geomal, una dintre puţinele exploatări care mai dăinuie pe meleagurile Munţilor Apuseni. Oare, din pricina unor orgolii şi a intereselor personale a 3-4 cetăţeni trebuie să lichidăm şi acest obiectiv, după modelul minelor de la Baia de Arieş, Zlatna ori Roşia Montană? Oricum, din cele relatate nu trebuie trasă concluzia că la Geomal viaţa şi activitatea sunt colorate în roz. Există destule greutăţi şi aici iar cea mai mare este faptul că după închiderea UPS Ocna Mureş livrările de calcar au scăzut cu 40 la sută! O problemă pe care cei din carieră şi de la Baumit se zbat să o rezolve. Să sperăm că vor fi ajutaţi şi de autorităţile judeţene, piatra de calcar fiind un material bun pentru infrastructură. Ori drumurile noastre au, după cum se ştie, mult prea multe gropi mai ales la sate!
Gheorghe CIUL

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI