„Alba Iulia este un oraş curat, iar acest lucru se datorează administraţiei şi cetăţenilor…!”

-Domnule Constantinescu, spuneţi-mi mai întâi ce motive de mulţumire şi de nemulţumire aveţi, în calitate de cetăţean al acestui oraş?
-Sunt în Alba Iulia de 12 ani şi pot spune că mă bucur pentru faptul că realizările edilitare devin vizibile. Există un progres evident în modul cum arată oraşul, ceea ce e o dovadă a faptului că se merge în direcţia bună, în ceea ce priveşte investiţiile, mai ales în ultimii 6 ani. Şi aş putea spune că se văd rezultate nu numai în Alba Iulia, ci în întreg judeţul, dar cele mai spectaculoase şi mai pregnante schimbări în bine s-au petrecut aici, atât din punct de vedere estetic cât şi din punct de vedere funcţional. Numai un rău-voitor nu recunoaşte acest lucru. Iar asta se datorează administraţiei şi cetăţenilor, căci aşa se întâmplă atunci când ambele entităţi de acest fel îşi doresc acelaşi lucru: un oraş modern, civilizat şi curat! Nemulţumiri nu aş putea spune că am. Criza mondială mă nemulţumeşte şi scăderea întrucâtva a activităţii economice, dar deja sunt semne de redresare…
-Ca om de afaceri ce nemulţumiri aveţi? Ce părere aveţi despre legislaţia actuală? Încurajează sau descurajează mediul de afaceri?
-În general legislaţia este încurajatoare, pentru că a fost oarecum copiată după legislaţia europeană în domeniu. Din păcate nu întotdeauna actuala guvernare ştie să elaboreze şi normele de aplicare, ţinând cont de realitatea românească, pentru ca legea să poată fi aplicată şi aici aşa cum se aplică în ţările în care ea funcţionează. Şi vă dau un exemplu: plata TVA şi a impozitului pe profit la facturile neîncasate.
-Să considerăm că sunteţi nemulţumit de actuala guvernare?
-Nicidecum! Nimeni nu-i perfect, iar lucrurile care mă nemulţumesc pe mine, ca şi pe alţi oameni de afaceri serioşi, sunt ajustabile. Cred, dimpotrivă, că mergem în direcţia cea bună, cu actuala guvernare, în ciuda vocilor critice ce se fac auzite din rândurile oamenilor de afaceri şi din rândurile populaţiei. S-a demonstrat că şi alte ţări care au făcut sacrificii s-au redresat mai repede şi acum locuitorii lor au început deja să o ducă mai bine. Asta se va întâmpla şi la noi, curând.
-Acum trebuie să vă adresez o întrebare neplăcută. Vă aflaţi în litigiu, în instanţă, cu o firmă din Aiud. În ce stadiu s-a ajuns şi ce intenţionaţi să faceţi?
-Nu vreau să mai fac comentarii pe această temă. Eu nu am o fire conflictuală şi nu fac altceva decât să mă apăr. Dar trebuie să fac o observaţie: am toată aprecierea pentru firma care a câştigat licitaţia la Aiud, pentru că… a ştiut să ocolească legislaţia românească. Sprijinită fiind, desigur, în acest sens.

-Vorbeaţi de rolul cetăţeanului în producerea schimbărilor. Care este acest rol?
-Cetăţeanul are, evident, un rol consultativ, pe care şi-l exercită în relaţia lui cu administraţia. De multe ori, din câte ştiu eu, ideile pentru anumite modificări estetice sau funcţionale urbane vin chiar din rândurile cetăţenilor. Desigur, există şi o anumită rezistenţă la schimbare, din partea unora. E firesc să fie aşa, dar aceasta trebuie să se exercite în limitele legalităţii, ale civismului, ale bunului simţ şi… fără implicare politică! Căci orice cetăţean are dreptul să se exprime cu privire la soarta oraşului în care trăieşte, dacă asta nu slujeşte unor interese de altă natură, politice sau economice.
-Puteţi să ne daţi un exemplu?
-Desigur: demolarea garajelor! O operaţiune în care a fost implicată şi societatea „Salprest”. Unii cetăţeni au protestat, ne-au adresat injurii, ne-au ameninţat chiar, dar, în timp, s-a văzut că s-a făcut ceea ce trebuia! Toate ghimirliile de carton, toate cocioabele şi chiţimiile care stricau aspectul unor zone, care erau generatoare de blocaje şi de mizerie, la propriu, au fost eliminate din peisaj, iar acum zonele în care se aflau acestea sunt zone utile. Practic s-au eliminat nişte surse de tensiune şi s-a adus un plus de civilizaţie urbană.
-Aţi adus în discuţie criza mondială. Cum v-a afectat aceasta pe dumneavoastră?
-Criza ne-a afectat pe toţi, asta e clar! Dar eu pot face nişte constatări, bazându-mă pe anumite observaţii din activitatea firmei noastre. De pildă faptul că, deşi se spune că suntem marcaţi de criză, cantitatea de deşeuri menajere nu a scăzut deloc în această perioadă „incriminată”. Ceea ce înseamnă că nu a scăzut consumul în mod semnificativ, în rândurile populaţiei. Aşadar, volumul nostru de muncă a fost acelaşi! Dar asta mai denotă ceva, şi anume faptul că noi, românii, nu ştim să ne adaptăm la realitatea înconjurătoare, economică şi socială. Adcă am vrea să trăim la fel de bine şi de îmbelşugat şi atunci când nu producem nimic, ca şi atunci când producem şi suntem eficienţi. Nu ar trebui să ne plângem prea tare, ci să punem cu toţii mâna la treabă, că asta-i singura soluţie la orice criză.
-Dar v-a afectat criza, la modul propriu?
-Fireşte, pentru că a scăzut activitatea economică şi şi-au încheiat activitatea multe societăţi comerciale cu care noi aveam contract. Din datele pe care le deţin eu, care poate că nu sunt actualizate, au încetat activitatea cam 500 de firme. Dar în domeniul economic a fost întotdeauna dinamism. Aşa că unele şi-au încetat activitatea, dar altele s-au înfiinţat, unele şi-au restrâns activitatea, dar altele s-au extins. Din luna aprilie a acestui an, însă, firmele serioase s-au relansat, iar treaba a început să meargă, în general, ceea ce se poate constata după indicatorii macroeconomici, chiar dacă firmele conjuncturale nu şi-au mai revenit.
Noi nu am înregistrat o scădere a cifrei de afaceri şi, dacă pe de-o parte am făcut restrângeri, în schimb ne-am extins pe de altă parte. Adică am pierdut societăţile ce s-au desfiinţat, dar ne-am extins în localităţi noi de pe teritoriul judeţului, unde nu ofeream servicii până acum.
-Cum se explică faptul că, tocmai acum, în perioada de criză, unele administraţii locale au decis să încheie contracte cu „Salprest”?
-Asta se datorează investiţiilor făcute de administraţie. Lucrurile s-au petrecut la nivel de judeţ, aşa cum s-au petrecut şi aici, în Alba Iulia: atâta vreme cât străzile erau desfundate şi pline de hârtoape, pentru cetăţeni nu mai conta ridicarea gunoiului. De fapt în unele localităţi nici nu puteam intra cu maşinile noastre grele, ca să colectăm. Însă odată cu repararea străzilor şi a drumurilor ni s-a facilitat accesul, iar pe de altă parte administratorilor inteligenţi şi oamenilor nu le-a mai convenit să aibă străzi faine, dar… pline de gunoi. Aşa că au apelat la noi.
-Cum a evoluat la dumneavoastră numărul de angajaţi, în perioada de criză?
-E drept că am scăzut numărul de angajaţi, de la 280 la 230. Dar sunt două motive. Nu numai faptul că unora nu am mai avut ce să le dau de lucru, ci şi faptul că angajaţii au devenit mai conştiincioşi şi a crescut productivitatea muncii. Aşa că ceea ce făceam înainte cu 280 de angajaţi, fac acum cu 230, iar în loc să scad salariile chiar le-am crescut, în plină criză!
-De Zilele Oraşului am întâlnit la Alba Iulia o familie de turişti nemţi, care mi-au mărturisit că au venit în România cu o strângere de inimă, pentru că li se vorbise de oraşe murdare, cu străzi proaste, iar ceea ce au văzut la Alba Iulia i-a determinat să-şi schimbe părerea. Dar eu ştiu că după fiecare manifestare populară rămân mormane de gunoi şi se produc vandalizări. Iar „Salprest”-ul e chemat să pună totul în ordine, după aceea. Cum vă descurcaţi la marile manifestări?
-Ca şi la Ziua Naţională de la 1 decembrie, şi la Zilele Oraşului ne-am mobilizat cu noaptea în cap, iar dimineaţa, când a dat lumina, era ca şi cum nu s-ar fi petrecut nimic. E drept că anul acesta am amplasat recipienţi mai mulţi, în zonele cele mai aglomerate. Dar trebuie să recunosc faptul că şi cetăţenii au fost mai responsabili şi s-au străduit să arunce resturile în recipienţii respectivi, dovedind că albaiulienii dobândesc deprinderi civice de la o zi la alta. Au fost şi câteva cazuri de vandalizare, totuşi. S-au distrus recipienţi, flori şi arbuşti. Recipienţii deja i-am înlocuit, iar acum lucrăm la replantarea florilor şi a arbuştilor. De asemenea, ne străduim, atât cât ne permite spaţiul existent, să creăm noi spaţii verzi, cu flori şi cu arbuşti. Iar operaţiunile de plantare vor fi efectuate în aproape tot oraşul.
-Apropo de sărbători. În săptămâna în care s-au desfăşurat Zilele Oraşului aţi organizat şi dumneavoastră Zilele Salprest-ului. Ce aţi sărbătorit?
-Nu am sărbătorit, propriu-zis, ceva anume. A fost mai degrabă o manifestare de tip „Ziua porţilor deschise”, deoarece i-am invitat pe toţi beneficiarii noştri, persoane fizice şi juridice, cetăţeni şi reprezentanţi ai administraţiei, la sediul societăţii, unde au putut vedea cu ochii lor că sumele contractate de aceştia cu noi sunt folosite judicios şi reinvestite, tot în beneficiul lor, în utilaje, materiale etc., pentru a putea să le asigurăm servicii şi mai bune în viitor. Şi intenţionăm să organizăm această manifestare în fiecare an, ca un fel de „dare de seamă” cu privire la modul în care utilizăm banii cetăţenilor, în beneficiul lor.
-Aţi afirmat în repetate rânduri că depozitarea selectivă a deşeurilor, de către populaţie, va duce la scăderea tarifelor. S-a întâmplat acest lucru?
-Da! Faptul că cetăţenii depozitează deşeurile separat: hârtie, carton, resturi menejare etc., a dus deja la scăderea tarifelor pe care le percepem, începând cu data de 1 mai a.c.. Dar nu numai depozitarea selectivă este cauza scăderii tarifelor, ci şi creşterea numărului de beneficiari. Este o lege economică firească: dacă ai mai mulţi clienţi preţul serviciului este mai mic decât atunci când ai clienţi puţini. Deci, cu cât vor fi mai mulţi cei ce încheie contracte cu noi, cu atât vom putea noi să scădem tarifele.
-Contractul pe care l-aţi avut cu Primăria Alba Iulia a expirat şi, din câte ştiu, urmează să se organizeze o nouă licitaţie pentru serviciile de curăţenie. Credeţi că veţi câştiga din nou?
-Da, vechiul contract a expirat, dar s-a prelungit cu încă 6 luni de zile, pentru ca administraţia să aibă timp să pregătească licitaţia. Noi suntem pregătiţi în acest sens şi sperăm să câştigăm, deoarece eu zic că am dovedit că ne achităm onorabil obligaţiile contractuale. Dar cel mai bine ştiu acest lucru cetăţenii…
-Se aud multe voci critice cu privire la sensurile giratorii şi la şanţurile Cetăţii. Ce părere aveţi?
-Cei ce critică sensurile giratorii ar trebui să vadă cât arată acestea de bine şi să încerce să compare, în minte, situaţia actuală cu ceea ce era înainte. Atât estetic cât şi funcţional. Cât priveşte şanţurile Cetăţii, Traseul celor trei fortificaţii, acolo trebuie răbdare pentru ca investiţia să-şi arate, cu adevărat, roadele. Acolo, orice ar spune unii, este vorba de multă muncă şi multă responsabilitate, dar se va vedea abia peste vreo 5 ani cât de oportună este această investiţie. Se va întâmpla ca şi în cazul garajelor, iar cei ce aduc azi injurii se vor convinge cu ochii lor că sintagma aceea „fapte, nu vorbe”, nu este golită de sens. Albaiulienii mai umblaţi, care au văzut şi alte mari oraşe ale ţării, s-au convins de acest lucru. Vom avea o Cetate în care frumosul se va îmbina cu utilul, peisajul urban cu aspect plăcut va fi însoţit de afluenţă turistică şi, nu în ultimul rând, curăţenia va fi şi aici la ea acasă, ca şi în Occident! Oricâte critici
s-ar aduce, turiştii români şi străini pot observa că avem un oraş frumos şi curat. Iar asta se datorează în primul rând administraţiei şi cetăţeanului, nu nouă. Noi suntem prestatori de servicii şi, prin urmare, fără administraţie şi cetăţean nu putem face nimic. Noi facem doar ceea ce îşi doresc cetăţenii şi reprezentanţii lor, din administraţie!
-Vă mulţumesc.

A consemnat Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI