Pledoarie pentru introducerea camerelor de reţinere
După 1989, românii şi autorităţile care veghează la buna organizare şi funcţionarea instituţiilor statului s-au grăbit să desfiinţeze aproape toate lucrurile şi obiceiurile aşa-numite de tristă amintire. De-a valma, rele sau bune, am aruncat la „gunoiul” istoriei tot ceea ce aducea aminte de trecutul comunist, de parcă în fostul regim s-au întâmplat numai catastrofe… Din păcate, responsabilii statului român au trecut şi la desfiinţarea unor norme de funcţionare instituţionale care erau viabile şi fără de care anumite proceduri devin extrem de dificile. Este şi cazul fostelor camere de triere din cadrul sediilor de poliţie municipale, orăşeneşti şi comunale, care au fost eliminate printr-un act normativ la câţiva ani după revoluţie, dar neînlocuite, fapt ce îngreunează activitatea cotidiană a poliţiştilor români.
Potrivit Legii nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 305/9 mai 2002, cu privire la reţinerea administrativă, art. 31 stipulează următoarele: „b) să conducă la sediul poliţiei pe cei care, prin acţiunile lor, periclitează viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii; în cazurile nerespectării dispoziţiilor date de poliţist, acesta este îndreptăţit să folosească forţa; verificarea situaţiei acestor categorii de persoane şi luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă”. Acest articol de lege permite unui poliţist să reţină o persoană care, spre exemplu, refuză să se legitimeze, sau care nu vrea sau nu poate să spună cum se numeşte, care se manifestă violent, sau care se dezbracă în stradă, sau care pur şi simplu dirijează circulaţia pe drumurile publice. În practică însă, la reţinerea unei persoane lucrurile stau cam astfel: la depunerea unei persoane într-un arest, procedura presupune emiterea, în primul rând, a unei ordonanţe de reţinere. Aceasta poate fi emisă doar de către un poliţist care are calitatea de organ de cercetare penală al Poliţiei judiciare, în cazul în care învinuieşte persoana de comiterea unei fapte penale. O persoană se mai poate reţine de către un procuror, dar tot în condiţiile în care persoana este învinuită de o faptă penală, ori refuzul de legitimare este doar o simplă contravenţie.
În prezent, există aresturi doar la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie, respectiv în reşedinţele judeţelor. La posturile de poliţie sau la poliţiile municipale/orăşeneşti, poliţistul este nevoit să ducă persoana verificată într-un birou. Problema este că o persoană reţinută ar trebui să stea într-o cameră anume destinată pentru cei reţinuţi, fie chiar şi administrativ, cameră ce ar trebui să fie creată prin dispoziţie/ordin al ministrului sau prin lege, la nivelul fiecărei unităţi şi subunităţi de poliţie, din următoarele motive: 1. Prezenţa unui reţinut într-un birou de lucru al poliţistului este riscantă (pot fi luate în considerare o mulţime de riscuri, inclusiv încălcarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate, conform căreia nu ai ce căuta într-un spaţiu în care se păstreaza documentele clasificate, decât dacă eşti autorizat pentru nivelul de acces corespunzător); 2. Persoana respectivă nu se simte reţinută (mai degrabă se consideră un oaspete al poliţistului); 3. Numai în România există sedii de poliţie care nu au locuri anume destinate pentru persoanele reţinute (fostele camere de triere au fost transformate, la unele subunităţi de poliţie, în camere de asistenţă a victimelor infracţiunilor, cu aer condiţionat, mochetă şi birou); 4. Este mai putin costisitor: de exemplu, pentru a reţine un potenţial infractor, un poliţist din oraşul Aiud sau din comuna Sălciua trebuie să se deplaseze până la Alba Iulia, când ar fi mult mai simplu să-l depună într-o cameră de reţinere de la Poliţia Aiud, până dimineaţa când se trezeşte şi spune cum îl cheamă; 5. Lipsa unor camere de reţinere şi a unei reglementări clare privind modul în care poţi reţine administrativ o persoană generează situaţii în care poliţiştii, decât să se complice cu un beţiv care face scandal, mai bine nu se încurcă şi trec pe lângă cazul respectiv, ca să nu-şi facă de lucru. Acest fapt poate genera violenţă, poate chiar cazuri cu urmări grave, pe care poliţistul respectiv le-ar fi putut preveni în timp util.
Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a arătat preocupat în ultimii ani de armonizarea legislaţiei Poliţiei Române la cea europeană. Consider că MAI ar trebui însă să pornească şi de jos în sus, respectiv să dea o mai mare putere poliţistului din stradă, care se vede pus deseori în neplăcuta ipostază de a pierde un potenţial infractor din lipsa procedurilor legale.
Deputat PNL de Alba,
Călin Potor
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Cultură Educație
MARȚI: SKEPSIS prezintă Domnul de Pourceaugnac, o comedie clasică, pe scena Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia
MARȚI: SKEPSIS prezintă Domnul de Pourceaugnac, o comedie clasică, pe scena Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia Marți, 26 noiembrie 2024, de la ora 19.00, sunteți invitați la Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, la spectacolul Domnul de Pourceaugnac, după Moliere, o comedie clasică din repertoriul SKEPSIS. Domnul de Pourceugnac este un […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Sportacum 3 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum o zi
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918