Ce tipuri de subvenţii mai primesc agricultorii români

– Stimată doamnă directoare Felicia Hondola, agricultorii români beneficiază de o serie de forme de sprijin financiar pentru înfiinţarea culturilor agricole şi creşterea animalelor sau pentru dezvoltare rurală, atât din partea Uniunii Europene, cât şi din partea bugetului naţional prin diferite programe de finanţare. Care sunt aceste tipuri de subvenţie şi cum pot fermierii să le obţină?
– În anul 2011, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură se acordă din fonduri europene şi/sau de la bugetul naţional plăţi în cadrul următoarelor scheme şi măsuri de sprijin: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plăţi naţionale direct complementare, schema separată pentru zahăr, plăţi tranzitorii pentru tomate destinate procesării, plăţi compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală. Pentru obţinerea subvenţiei pe suprafaţă sunt necesare următoarele documente: actul de identitate sau paşaport, dovadă cont bancar activ, înregistrare fiscală (CUI) pentru persoanele juridice (în cazul în care fermierul este reprezentat la depunere a cererii de un reprezentant, acesta va prezenta procură notarială de împuternicire), documente doveditoare ale dreptului de utilizare, contract de concesiune/închiriere/arendare încheiate cu consiliile locale, dacă este cazul; pentru păşunile comunale utilizate de către asociaţii, composesorate, fundaţii etc se va prezenta declaraţia (anexa 13) prin care membrii sunt de acord ca preşedintele să depună cerere la APIA în numele lor.
Plăţile naţionale directe complementare – PNDC sunt plăţile care suplimentează, din bugetul naţional, pe cele primite prin schema unică de plată pe suprafaţă – SAPS. Plăţile naţionale directe complementare se acordă cu respectarea condiţiilor SAPS şi a condiţiilor specifice impuse de legislaţia europeană şi naţională pentru culturile respective. Sunt acordate următoarele plăţi naţionale director complementare: PNDC 1 – culturi în teren arabil, PNDC 2 – in pentru fibră, PNDC 3 – cânepă pentru fibră, PNDC 4 – tutun, PNDC 5 – hamei, PNDC 6 – sfeclă de zahăr.
– Care este principala plată naţională directă complementară pe care o pot primi fermierii din judeţul Alba?
Principala plată directă complementară este PNDC 1 pentru culturi situate în teren arabil.

Se acordă o plată naţională directă complementară la SAPS, decuplată de producţie în sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS, în cuantum fix pe hectar: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, bob, lupin dulce şi linte), plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil. Culturile permanente, pajiştile permanente, viile şi terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de sprijin financiar.
– Care sunt principalele subvenţii acordate pentru dezvoltare rurală?
– Valoarea sprijinului financiar al măsurilor de dezvoltare rurală este următoarea: Măsura 211 – zona montană defavorizată – 90 euro/ha, Măsura 212 – zona semnficativ defavorizată – 95 euro/ha, zone defavorizate de condiţii naturale specifice – 80 euro/ha, Măsura 214 plăţi de agro-mediu: P1 – pajişti cu înaltă valoare naturală – 124 euro/ha, P2 – practici agricole tradiţionale 58 euro/ha, P3 – pajişti importante pentru păsări – nu se aplică în judeţul Alba, P4 – culturi verzi – 130 euro, Varianta 5.1 – Culturi agricole pe terenuri arabile – 153 euro/ha, Varianta 5.2 – Legume (inclusiv ciuperci şi cartofi) – 360 euro/ha, Varianta 5.3 – Livezi – 400 euro/ha, Varianta 5.4 – Vii – 400 euro/ha, Varianta 5.5 – Plante medicinale şi aromatice – 255 euro/ha.
Măsura 211 – Sprijin pentru fermierii din zonele montane defavorizate – ZMD se acordă pentru fermierii care desfăşoară activitate agricolă în unităţile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste UAT-uri; unităţile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii între 400-600 m şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste UAT-uri. Beneficiarii trebuie să: depună în termen la APIA cererea unică de plată pe suprafaţă; să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plăţi aferente acestei măsuri, să respecte normele de agro-mediu pe toată suprafaţa agricolă a fermei şi pe toată durata angajamentului; să utilizeze numai parcele cu suprafaţă minimă de cel puţin 0,3 ha (în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor fructiferi suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha) care compun o exploataţie de minim 1 ha; să utilizeze cel puţin o parcelă în UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această măsură; în cazul utilizării în comun a păşunilor comunale, dreptul de utilizare al fermierilor este dat de încheierea unui contract de păşunat între fermieri şi administratorii păşunilor comunale. Aceste contracte prevăd alocarea de suprafeţe de păşunat fermierilor conform unui raport UVM (calculat în baza animalelor pentru care fermierii solicită păşunat)/suprafaţă de păşunat. Pe aceasta se pot primi plăţi compensatorii în mod individual de către fiecare fermier sau aceşti fermieri pot împuternici un reprezentant pentru a solicita plăţi compensatorii; în cazul utilizării în comun a păşunilor aferente unor forme asociative de proprietate, membrii acestora pot aplica pentru suprafeţele pentru care deţin drept de utilizare sau pot numi un reprezentant care poate aplica în numele lor. În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare: 75 la sută din plată pentru suprafeţe de 50,01 – 100 ha, 50 la sută din plată pentru suprafeţe între 100,01 – 300 ha şi 35 la sută din plată pentru culturi peste 300 ha. Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă pe întreaga suprafaţă a fermei Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu sau nu continuă activitatea agricolă în zona montană defavorizată timp de 5 ani de la primirea primei plăţi, ca urmare a unei acţiuni sau a unei omisiuni care le este direct imputabilă, plata pentru anul în care nu s-au respectat aceste condiţii poate fi micşorată sau anulată.
Măsura 212 – Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decât cele montane se acordă pentru fermierii care desfăşoară activitate agricolă în: zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ datorită unor condiţii naturale şi unde este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi condiţiile naturale. Sprijinul financiar acordat compensează diferenţele faţă de condiţiile naturale prezente în alte zone, care nu sunt defavorizate. Acest sprijin reprezintă în acelaşi timp o acţiune menită să contracareze procesul de depopulare şi să menţină potentialul turistic al acestor zone. Zonele defavorizate – altele decât zona montană sunt clasificate în două categorii: zona semnificativ defavorizată – ZSD, care în judeţul Alba se referă la o zonă ce prezintă valori mici de densitate a populaţiei şi un grad mare de dependenţă a populaţiei faţă de activităţile agricole. Zonele defavorizate de condiţii naturale specifice – ZDS cuprind acele areale continue unde nota de bonitare nu depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi care prezintă caracteristici naturale particulare. Aceste areale trebuie să fie formate din cel puţin 3 unităţi administrativ-teritoriale şi nicio UAT nu trebuie să aibă o notă de bonitare a terenurilor agricole mai mare de valoarea 30. Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de fermă mai mare de 50 ha este aceeaşi ca în cazul zonelor montane defavorizate.
Fermierii depun doar o singură cerere unică de plată pe suprafaţă chiar dacă deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Intervalele de depunere a cererii unice de plată sunt: 1 martie – 16 mai inclusiv, fără penalităţi şi 17 mai – 10 iunie inclusiv, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, iar cererile depuse începând cu data de 11 iunie sunt considerate inadmisibile, fiind respinse de la plată. Prin Măsura 214, plăţile de agro-mediu sprijină dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi răspund cererii din ce în ce mai mare a societăţii pentru servicii de mediu. De asemenea, încurajează fermierii şi alţi administratori de terenuri să deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă, compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversităţii genetice.
La acestea se adaugă următoarele forme de sprijin, al căror cuantum este variabil: ajutor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor sau bunăstării şi protecţiei porcinelor (procent din suma determinată de APIA Bucureşti), plăţi directe naţionale complementare în sectorul zootehnic (încă nu au fost publicate actele normative), ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură (pentru anul 2011 nu e stabilit încă sprijinul financiar), ajutor de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare (între 50 – 70 % în funcţie de tipul poliţei de asigurare), ajutor de stat privind acordarea rentei viagere agricole (50 euro/ha-arendă, 100 euro/ha-proprietate), reconversie plantaţii viticole, asigurare recoltă struguri pentru vin, defrişare plantaţii viticole, creşterea tăriei alcoolice naturale, furnizare lapte în şcoli, ajutor specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, ajutor specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, alimente prin Programul de ajutorare a persoanelor defavorizate (PEAD), ajutor financiar în sectorul apicol, încurajarea consumului de fructe în şcoli (încă nu s-a adjudecat)
– În încheiere, aş dori să ne spuneţi ce plăţi a făcut APIA Alba în cursul anului 2009 – 2010 şi care este situaţia cererilor pe suprafaţă depuse în acest an?
– În total, este vorba despre 7814527 lei, adică 1763295 euro. Pentru reconversie plantaţii viticole – 4305107 lei, PEAD – 36952 lei, apicultură – 883734 lei, lapte în şcoli – 471340 lei, cotă de lapte – 582513 lei, defrişare – 1372890 lei, asigurare – 161987 lei, plăţi pe suprafaţă – 25.450 cereri însumând 47222259 lei pentru 185588 ha. Din plăţile SAPS am achitat un avans în valoare de 12665985 lei pentru 15.679 de solicitanţi (61,59 la sută). În campania 2011, până la 1 aprilie la nivelul judeţului Alba au fost preluate 10.334 de cereri cu o suprafaţă totală de 48.065 ha, în procent de 84,43 la sută din totalul cererilor programate, de 12.240, 10.271 de cereri, reprezentând 99,39 la sută, fiind primite pe sistemul IPA Online. Aşadar, fermierii beneficiază de tot sprijinul nostru, prin cele 5 centre locale ale APIA din Alba Iulia, Aiud, Blaj, Câmpeni şi Sebeş, precum şi prin Centrul Judeţean Alba al APIA din incinta Direcţiei Agricole Judeţene.

Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI