24 ianuarie 1862: A fost deschis primul Parlament al României, iar Bucureștiul proclamat Capitala țării

În 24 ianuarie 1862 se deschide primul Parlament al României iar București este proclamată Capitala țării după ce, în 22 ianuarie s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, condus de conservatorul Barbu Catargi. Istoria parlamentară în România începe cu anul 1831 când, în Ţara Românescă, a fost adoptat un act cu caracter constituţional denumit Regulamentul organic, aplicat, un an mai târziu, şi în Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.

Convenţia de la Paris din 1858 şi, mai ales, Statutul Dezvoltător al Convenţiei (care a introdus reprezentarea bicamerală), adoptat din iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, în 1864, au perfecţionat şi lărgit principiul reprezentării naţiunii. Sub regimul politic instituit de Convenţia de la Paris, forul legislativ a cunoscut un evident proces de modernizare, iar prin Constituţia din 1866, promulgată de Carol I, s-au pus bazele moderne ale forului legislativ ca Reprezentanţă Naţională, care a funcţionat în concordanţă cu modul de organizare şi funcţionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme.

Procesul istoric de formare a Parlamentului României în perioada modernă a dat un impuls puternic afirmării suveranităţii naţionale, conducând mai târziu la Unirea celor două Principate, în 1859. Sub cupola Parlamentului României s-a dat citire, la 9 mai 1877, Declaraţiei de independenţă a ţării şi s-au ratificat, în 1920, actele de unire a Provinciilor istorice româneşti cu Ţara.

În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea, care a subminat rolul instituţiei parlamentare, a impus un regim de monarhie autoritară. Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuţii.

În toamna anului 1940, o dată cu instaurarea regimului de dictatură militară, activitatea Parlamentului a fost suspendată. După 23 august 1944, sub presiunea forţelor sovietice şi comuniste, Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputaţilor, care va fi transformată, prin Constituţia din 1948, în Marea Adunare Naţională, organism formal, subordonat total puterii comuniste.

Revoluţia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere şi pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituţie a ţării, aprobată prin referendum în 1991.

În deceniul atât de frământat al tranziţiei postcomuniste, Camera Deputaţilor – împreună cu Senatul – a dezbătut şi adoptat un număr impresionant de legi şi acte normative, menite să reformeze pe baze democratice întreaga societate, să confere garanţii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, să promoveze reforma şi privatizarea, să consolideze instituţiile economice de piaţă şi ale statului de drept, condiţii pentru integrarea României în structurile europene şi euroatlantice.

Sursa Cdep

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---