19 martie: Ziua paşaportului românesc
19 martie: Ziua paşaportului românesc
Anual, la 19 martie, este sărbătorită Ziua paşaportului românesc, dată la care, în anul 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă referitoare la paşapoarte, denumită ”Lege asupra paşapoartelor”.
Documentul de călătorie românesc cunoscut sub termenul de paşaport fusese menţionat, pentru prima dată, în Regulamentele Organice ce au intrat în vigoare în 1830 în Moldova şi în 1831 în Ţara Românească, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic, potrivit site-urilor www.prefecturasuceava.ro şi www.pasapoarteiasi.ro.
Regulamentul Organic stipula şi obligaţia Agiei de a elibera ”răvaşe de drum” celor care părăseau teritoriul ţării şi de a le cerceta pe cele ale celor care intrau în ţară.
Prin legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru paşapoarte şi pentru trecerea frontierei. Potrivit acesteia, „Paşapoartele se emit în numele regelui şi se liberează de ministerul de interne şi de prefecţii de judeţe şi de poliţie în condiţiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”, notează site-ul www.pasapoarte.mai.gov.ro.
Paşapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărţi mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagină a paşaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naţionale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparenţă stema ţării şi cuvântul ‘ROMÂNIA’, iar dedesubt cuvântul ‘PASPORT'”. Cu toate că paşapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, acestea cuprindeau şi o rubrică dedicată însoţitorilor, în care puteau figura, pe lângă titular, soţia, soţul şi copiii minori.
Ulterior, au fost introduse paşapoartele diplomatice (în 1920), paşapoartele de serviciu (în 1941) şi paşapoartele colective. Potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale de Paşapoarte remis AGERPRES în anul 2011, paşapoartele de serviciu se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broşare) a filelor de coperţi, care crea un efect de evantai.
Dacă în acele vremuri autorităţile se confruntau cu documente de călătorie „plăsmuite, drese ori prefăcute”, transformările economice şi politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat şi o creştere a infracţionalităţii în acest domeniu.
Prevenirea falsificării paşapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creşterea gradului de siguranţă a documentului de călătorie, astfel că, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat „Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate şi datele biometrice în paşapoartele şi documentele de călătorie emise de statele membre”, act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE. În conformitate cu acest regulament, România, în calitate de stat membru, a introdus paşapoartele electronice, emise începând cu data de 31 decembrie 2008.
În prezent, activitatea în acest domeniu este reglementată de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
26 iulie 1921 | A intrat în vigoare Tratatul de la Trianon prin care se recunoaște pe plan internațional unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România
26 iulie 1921 | A intrat în vigoare Tratatul de la Trianon prin care se recunoaște pe plan internațional unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor […]
25 iulie – Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu În data de 25 iulie, în fiecare an, credincioșii o prăznuiesc pe Sfânta Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Ana Sfânta Ana a fost mama Fecioarei Maria, mama lui Hristos. Ana era din seminția lui Levi […]
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române Gheorghe Adamescu (n. 23 iulie 1869, București, România – d. 4 aprilie 1942, București, România) a fost un istoric literar, membru corespondent al Academiei Române din 1921, bibliograf, profesor de limba română și limba latină și autorul unor manuale […]