Medicamente proaspete de sezon: răşina de brad

Fără a ţine seama de capriciile acestei ierni, care ne-a oferit cu generozitate geruri şi zăpezi, natura îşi urmează netulburată tainicul său curs. În aparenta lor încremenire, copacii îşi dezvoltă mugurii care vor erupe în primăvară, în vreme ce rădăcinile acumulează într-una seve, pentru anotimpul exploziei vegetale. În pădurile de la munte, brazii şi pinii secretă acum, spre sfârşitul lui ianuarie, maximumul de uleiuri aromate şi volatile – care îi vor ajuta să treacă cu bine prin iarnă. Dincolo de încremenirea aparentă a anotimpului, lumea vegetală are „abilitatea” de a se menţine într-o continuă transformare, mereu atentă la primejdiile din exterior. Din acest proces continuu de adaptare şi de transformare a plantelor rezultă şi o multitudine de remedii puternice, pe care noi, oamenii, le putem folosi pentru a ne ocroti sănătatea. Una dintre ele, răşina de brad, este cel mai accesibil medicament vegetal proaspete al acestui sezon.
l Unde găsim şi cum recoltăm răşină
Răşina de brad se acumulează pe trunchiul arborelui, acolo unde acesta a fost rănit, ea având un rol de dezinfectant şi de cicatrizant. Ca atare, o vom putea recolta de pe orice traseu turistic montan, deoarece – veţi vedea – în aceste zone, brazii sunt, din păcate, adesea scrijeliţi şi au scurgeri mari de răşină. Răşină se desprinde de pe trunchi cu ajutorul unui cuţitaş, doar de acolo unde stratul este gros şi nu mai este nevoie să răzuim trunchiul, pentru a nu-l răni în plus şi pentru a nu lua şi bucăţi de scoarţă, care ulterior ne vor deranja în procesul preparării. Răşina se poate depozita în pungi de plastic, dar nu mai mult de câteva zile, deoarece se va dizolva, sau în cutii metalice, în cazul în care vrem să o ţinem o perioadă mai lungă de timp (termenul sau de valabilitate este de 3-4 ani).
Preparate pe bază de răşină
lTinctura. Se obţine foarte simplu, amestecând un pahar (200 ml) de alcool alimentar tare, de 80-90 de grade, cu 3-4 linguri de răşină. Amestecul se pune într-un borcan care se va închide ermetic şi se lasă minimum 3 zile într-un loc călduţ, agitându-l periodic, aşa încât răşina să se dizolve cât mai bine. Apoi preparatul se filtrează, iar tinctura rezultată se depozitează în sticluţe care vor fi închise şi ele ermetic. Tinctura de răşină de brad este un remediu cicatrizant, antiinfecţios şi antiinflamator comparabil cu propolisul, dar mult mai bine tolerat de către organism.
lUnguentul. Se prepară din şapte linguri de untură, o lingură de răşină de brad cât mai curată şi câte o linguriţă de miere zaharisită şi de ceară de albine (ambele le găsim în pieţe, la apicultori). Mai întâi se pune într-un vas la foc mic untura şi se lasă până devine lichidă, după care se adăugă răşină şi ceară, care se lăsă şi ele să se dizolve complet, după care se ia vasul de pe foc, se adăugă mierea şi se lăsă să se răcească. Cât mai este cald, unguentul se toarnă într-un borcan, care va fi închis şi lăsat în frigider, unde se poate păstra până la trei luni.
lUleiul cu răşină. Într-o oală cu apă clocotită, ţinută pe foc mic, se pune un vas cu 100 ml (jumătate de pahar) de ulei de măsline, care se lasă să se încălzească. După ce uleiul a devenit fierbinte, se pune o lingură de răşină şi se amestecă bine până se dizolvă complet, după care se filtrează, se lăsă să se răcească şi se pune într-o sticlă care va fi închisă ermetic. Cu acest ulei se fac fricţionări pentru combaterea afecţiunilor respiratorii şi se aplică pe arsuri de gravitate mică şi pe contuzii, pentru o vindecare rapidă.
Răşină în tratamente interne
l Cistitele, cistitele cu hemoragie, infecţiile renale. Se ia de 3 ori pe zi câte o linguriţă de tinctura de răşină de brad, dizolvată în jumătate de pahar de apă. Preparatul se administrează pe stomacul gol, în cure de minimum 14 zile, având efecte antiinfecţioase, cicatrizante şi regenerative epiteliale foarte puternice. De asemenea, răşină de brad (şi într-o măsură şi mai mare cea de pin) are efecte de stimulare a diurezei şi a activităţii rinichilor similare tincturii de ienupăr, dar fără acţiunea iritativă a acesteia.
l Tusea. Se ia de 3-4 ori pe zi câte o linguriţă de tinctură de răşină, amestecată cu o lingură de miere lichidă. Este un excelent calmant, dezinfectant şi stimulent imunitar pentru zona gâtului.
l Tabagismul. Se administrează, o dată la patru ore, o jumătate de linguriţă de tinctura de răşină de brad, amestecată cu o linguriţă de miere de salcâm. Acest preparat decongestionează arborele bronşic de secreţii şi, se pare, reduce dorinţa de a fuma, fiind de ajutor celor care vor să renunţe la acest viciu extrem de periculos pentru sănătate.
l Balonare şi colici abdominale care apar în contact cu frigul. Se administrează înainte de a ieşi din casă o linguriţă de tinctură pusă pe o bucăţică de pâine uscată.
l Infecţii intestinale, colită de fermentaţie. Vreme de trei săptămâni se administrează înainte de fiecare masă o bucăţică de pâine uscată, pe care s-a pus o linguriţă de tinctură de răşină. Se iau minimum trei doze pe zi.
Răşină în tratamente externe
l Răcelile de tot felul. Se face un masaj al întregului corp, insistându-se asupra zonei toracice, cu ulei de răşină preparat după metoda de mai sus. Este un remediu popular, care se foloseşte atât pentru prevenirea îmbolnăvirilor, cât şi pentru vindecarea rapidă.
l Amigdalita. Se face gargară cu două linguriţe de tinctură de răşină dizolvată în puţină apă. Această procedură are un efect antimicrobian şi stimulent imunitar rapid, fiind recomandată şi în faringită, traheită, faringo-amigdalită etc.
l Negii. O bucăţică de răşină se pune pe locul afectat şi se acoperă cu un plasture care să o fixeze. Răşina se ţine 24 de ore, după care se schimbă, tratamentul făcându-se 7 zile la rând.
l Rănile. Se cicatrizează mult mai repede şi fără urme, dacă se tratează cu tinctură de răşină. Aceasta se aplică folosind un tampon de vată, cu care se înmoaie locul afectat, curăţat bine în prealabil.
l Arsurile. Atunci când sunt de gravitate mică, se tratează cu unguentul de răşină, a cărui reţetă am prezentat-o anterior. Arsurile de gravitate mai mare se tratează într-o primă fază cu tinctură de răşină, pentru a preveni infecţia, după mai multe zile folosindu-se unguentul.
l Eczemele infecţioase uscate. Se tratează cu comprese cu tinctură de răşină, care se ţin vreme de un sfert de oră, pentru a înmuia tegumentele, după care se lăsă să se usuce, iar deasupra se pune o peliculă de ulei de răşină. Acelaşi tratament se aplică în cazul contuziilor (vânătăilor), efecte mai bune obţinându-se prin utilizarea unguentului în locul uleiului.
Precauţii şi contraindicaţii
La anumite persoane, răşina poate provoca reacţii alergice, atât administrată intern, cât şi în contact cu pielea. Din acest motiv, înainte de a începe un tratament cu acest produs, este necesar să facem un test, administrând intern sau aplicând pe piele câteva picături de tinctură şi văzând care este reacţia. Dacă apar senzaţii neplăcute de iritaţie, inflamaţie, dacă se declanşează catar respirator sau apare înroşirea pielii, nu va fi făcut tratament cu răşină. Răşină dizolvă substanţa din care este alcătuită dantura, motiv pentru care nu se administrează pe cale bucală decât sub formă de tinctură.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---