VIDEO | Ultimii meșteri șindrilari din Apuseni, pe cale de dispariție. Petru Popa din Albac duce mai departe o meserie moștenită de la părinți și bunici

O meserie din generație în generație, pe cale de dispariție: Petru Popa din comuna Albac, unul dintre ultimii meșteri șindrilari din județul Alba

În satul Bărăști, comuna Albac, se mai găsesc și astăzi câteva familii care păstrează vie tradiția în meseria de șindrilar. Printre acești meșteri se numără și Petru Popa, un localnic care a moștenit meșteșugul din familie și îl practică cu pasiune și dăruire.

Bărbatul a făcut primii pași în această meserie de la o vârstă destul de fragedă, 13–14 ani, atunci când a început să meargă la lucru împreună cu tatăl său. La început puneau șindrila pe pereți, apoi pe acoperișuri, case tradiționale și așa mai departe.

Meseria a fost moștenită chiar de la tatăl său, iar Petru Popa speră ca și cei doi băieți să învețe aceste meșteșuguri. Atunci când le permite timpul, cum ar fi vacanța de vară, ei se alătură bărbatului la pregătitul șindrilei, fiind o bună ocazie de a câștiga niște bani în plus.

Cum se face șindrila?

Primul pas constă în alegerea lemnului, care trebuie să respecte anumite caracteristici pentru a putea fi folosit, precum: să fie moale, să se crape bine și să nu aibă noduri: „În perioada de toamnă, după ce nu mai are sevă, ne pregătim materialul. Mergem în pădure și îl alegem. În ianuarie – februarie se taie materialul pentru șindrilă, aceasta este prima etapă.

Îl aducem acasă, îl secționăm la 40 cm, apoi îl despicăm în bucăți de 4 – 6 cm, în funcție de grosimea lemnului. După aceea îl feliem – aceasta este șindrila – cu o grosime de aproximativ 2 cm”, a povestit bărbatul.

Atunci când vremea se încălzește și întregul proces de realizare a materialului a fost finalizat, totul este pregătit pentru partea de montaj. Bărbatul recunoaște că, în acest punct, urmează partea de stat „tot pe acoperișuri”. El își amintește că cel mai înalt punct la care a lucrat a fost de aproximativ 45 de metri, la o biserică din Huedin, județul Cluj.

Mai există un viitor pentru meșterii șindrilari?

Atât bunicii, cât și părinții lui Petru Popa au practicat meseria de șindrilari. Astfel, bărbatul face parte dintr-o lungă istorie de meșteri în domeniu. Totuși, atunci când vine vorba despre viitor și despre dacă această îndeletnicire ar urma să mai fie practicată și de viitoarele generații, el consideră că: „Dacă merg treburile tot așa, nu o să mai muncească nimeni. E o muncă destul de grea să stai tot pe acoperișuri. Nu e ușor”.

Totuși, bărbatul speră ca, măcar în familia sa, meseria să fie practicată de către cei doi băieți ai săi: „Sper să continue, că e păcat să nu mai facă nimeni treaba asta”.

Cât de rezistentă este și cât costă șindrila

Șindrila, dacă este pusă în două straturi și tratată corespunzător – existând în prezent soluții speciale pentru protecția ei – poate rezista până la 50 de ani. În trecut, pe vremea bătrânilor, nu existau astfel de soluții, iar oamenii nu aveau cu ce să o trateze, așa că o afumau. După ce confecționau șindrila, realizau un suport pe care așezau bucățile de lemn și aprindeau focul dedesubt, pentru a le încălzi.

Fumul rezultat le usca, scotea rășina din lemn și, practic, reprezenta tratamentul tradițional al șindrilei. Prin această metodă, materialul ajungea să reziste chiar și până la 40 de ani. Totuși, în anumite cazuri, precum biserica din Huedin, la care a lucrat Petru Popa, acoperită în anul 1977, aceasta rezistă și până în ziua de azi, iar bărbatul consideră că acest lucru nu o să se schimbe prea curând.

În ceea ce privește prețurile de producere și montare, bărbatul recunoaște că acestea diferă în funcție de tipul de lucrare și de acoperiș: „Au mai multe prețuri. Depinde de producător. Șindrila, pot să vă spun, în două straturi, e la 350 de lei metrul pătrat. Însă, dacă, spre exemplu, avem o biserică, acolo prețurile variază în funcție de înălțime și de unghiuri”.

Pe lângă șindrilă, familia lui Petru a mai preluat o tradiție de la bunici și străbunici, aceea de a confecționa lespezi de piatră. Bărbatul spune, totuși, că, în ciuda comenzilor numeroase care există, timpul nu le permite să le realizeze pe toate: „Suntem prea puțini meseriași și prea multe lucrări”, a încheiat bărbatul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News