VIDEO | Piesele de la muzeul albaiulian expuse în muzeul jefuit din Olanda, de mare însemnătate: „Sunt piese foarte importante, au povești fascinante”

VIDEO | Piesele de la muzeul albaiulian expuse în muzeul jefuit din Olanda, de mare însemnătate: „Sunt piese foarte importante, au povești fascinante”

Piesele de la muzeul albaiulian expuse în muzeul jefuit din Olanda sunt de mare însemnătate, sunt piese foarte importante, au povești fascinante, a declarat directorul general al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu. Piesele Muzeului Unirii s-au întors în siguranță din Olanda. 

Citește și: VIDEO | Tezaurul dacic de la Lupu și Colierul de la Căpâlna au scăpat în urma jafului din Olanda. S-au întors la Muzeul Unirii din Alba Iulia

Gabriel Rustoiu a prezentat succint istoricul Tezaurului de la Lupu și Colierului de la Căpâlna, dar a vorbi și despre aplica de aur descoperită la Cugir.

Tezaurul de la Lupu, cum este cunoscut în lumea specialiştilor, a fost descoperit întâmplător în anul 1978, în cimitirul satului cu ocazia săpării unei gropi de mormânt. Piesele de argint care compun tezaurul au fost îndoite şi introduse într-o cană de bronz romană, având toarta dezlipită şi pierdută încă din vechime. Cana a fost apoi îngropată şi deasupra ei a fost aşezată o lespede de piatră.

Vasul de bronz este de tip republican târziu şi a fost realizat într-un atelier roman din Italia cândva în a doua jumătate a secolului I a. Chr. sau în prima jumătate a veacului următor. Inventarul depus în cană este constituit de un bol semisferic de argint (mastos), de două fibule cu noduri şi de şapte discuri (phalere) cu reprezentări zoomorfe şi antropomorfe în relief.

Colecţia de bijuterii de la Căpâlna, formată dintr-un colier şi doi cercei din aur, datează din secolul al II-lea î.Hr. A fost găsită în 2003, în timpul unor săpături arheologice, însă la puţin timp după descoperire a fost furată. Autorităţile au reuşit să le recupereze şase ani mai târziu, după ce un cetăţean străin din Serbia a vrut să le vândă.

În anul 1979, la Cugir, echipa de arheologi condusă de specialistul transilvănean Ioan Horaţiu Crişan a făcut o descoperire deosebit de importantă pentru istoria dacilor pe teritoriul de astăzi al României.

Mai precis, într-un unul dintre cei patru tumuli (movile de pământ, ridicate cu scop funerare la diferite popoare, în diferite epoci istorice, inclusiv la daci în epoca fierului), situaţi în apropierea unei aşezări geto-dacice a fost descoperit locul de odihnă veşnică a unui războinic dac.

Printre descoperiri figurează mulţi nasturi de argint de la harnaşamente, resturi dintr-o faleră de argint, fragmente dintr-o fibulă mare de argint şi o mare cantitate de argint topit păstrat în granule de diferite dimensiuni. Pe lângă podoabele de argint s-a descoperit o aplică de aur (22 cm lungime) reprezentând un cap de animal puternic stilizat.

Ea este prevăzută cu orificii pentru fixare pe piele şi împodobea, foarte probabil, fruntea calului de călărie. Din aur s-a mai păstrat un mic placaj care împodobea una dintre piesele din fier, fără să se poată preciza care anume.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI