Topul substanţelor interzise, realizat de Agenţia Naţională Antidrog. Care este cel mai consumat drog în România
Topul substanţelor interzise, realizat de Agenţia Naţională Antidrog. Care este cel mai consumat drog în România
Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog din România dintre toate drogurile ilicite, cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de de 5,8%. După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.
Aceste date fac parte din raportul naţional privind situaţia drogurilor, realizat de către Agenţia Naţională Antidorg(ANA). În privinţa solicitărilor de tratament, ca urmare a consumului de droguri, în anul 2019 au fost
înregistrate 4.266 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă.
În funcţie de tipul drogului care a cauzat problema medicală, deşi se menţine aproximativ aceeaşi distribuţie a solicitărilor de asistenţă, preponderent disputată între cele trei tipuri de droguri care domină tabloul asistenţei pentru dependenţa de droguri din România (canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive), are loc o consolidare a poziţiei deţinute de canabis, care ajunge să totalizeze peste 50% dintre cererile de tratament. În mod similar cu anii anteriori, pentru celelalte tipuri de droguri, cererea de tratament rămâne mult redusă, în comparaţie cu cele trei droguri dominante: cocaină – 1,5%, MDMA/ ecstasy – 1,3%, inhalanţi/ substanţe volatile – 1%, benzodiazepine – 0,7%, amfetamine – 0,5%, halucinogene – 0,2%.
Urgenţele medicale s-au înmulţit
În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri ilicite, în majoritatea cazurilor înregistrate în anul 2018 se menţine consumul singular de diferite substanţe psihoactive. Mai mult de o treime dintre aceste cazuri a avut drept cauză consumul de NSP. Din punctul de vedere al distribuţiei regionale, se observă creşteri ale numărului de urgenţe medicale cauzate de consumul de droguri ilicite faţă de anul anterior în 6 regiuni: Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Sud, Sud-Vest, Vest.
Anul 2018 se înscrie în tendinţa evidenţiată în ultimii 5 ani, prin scăderea cu 10,3% a numărului de notificări privind cazurile noi de infecţie cu HIV/SIDA înregistrate în România. Această tendinţă se reflectă şi în numărul consumatorilor de droguri injectabile diagnosticaţi cu HIV/SIDA în anul 2018, scăderea fiind cu 32,2% faţă de anul precedent.
Creştere a numărului de cazuri soluţionate
În privinţa infracţionalităţii la regimul drogurilor, faţă de anul 2017, se constată o creştere a numărului cauzelor soluţionate de parchete (cu 57,65%, de la 4064, la 6407 în 2018). Totodată, creşte ponderea persoanelor condamnate din totalul persoanelor trimise în judecată (de la 45,5%, la 48,7%). De asemenea, numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus autovehicule sub influenţa unor substanţe sau produse stupefiante este în creştere, comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2017.
Totodată, anul 2018 evidenţiază o creştere a disponibilităţii drogurilor ilicite pe teritoriul naţional, concretizată într-un număr mare de capturi de droguri. Cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis (3354 de capturi), MDMA (819 capturi), cocaină (361 capturi), heroină (264 capturi), rezină de canabis (200 capturi), fragmente vegetale cu THC (189 capturi), amfetamină (162 capturi). Canabisul rămâne în continuare cel mai capturat drog la nivel naţional, cu o creştere a numărului de culturi ilicite identificate.
Sursa: adevarul.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească Tinerii din România care au ieșit din sistemul de protecție specială pot beneficia de o indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 26 de ani, dacă dovedesc că urmează o formă de […]
La muncă și după ieșirea la pensie: Câți români sunt dispuși în 2026 să facă asta 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională și după atingerea vârstei legale de pensionare, peste media europeană de 32%, potrivit unui studiu realizat de compania de soluții […]
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează Soțul sau soția rămasă în viață poate beneficia de pensie de urmaș în anumite condiții prevăzute de lege, iar cuantumul acesteia depinde de drepturile de pensie ale persoanei decedate și de numărul urmașilor eligibili. […]
