STUDIU: Impactul copilăriei petrecute în sărăcie asupra dezvoltării abilităţilor cognitive ale tinerilor

Conform studiilor de specialitate efectuate, sărăcia tinde să afecteze rezultatele academice ale tinerilor, însă o nouă cercetare arată că unele persoane îşi pot depăşi condiţia dificilă de care au avut parte în copilărie, ajungând să deţină abilităţi cognitive ce întrec capacităţile omologilor lor, crescuţi în condiţii socio-economice mai bune, scrie theatlantic.com.

Copilăria dificilă în condiţii de sărăcie pare să îi lipsească pe cei mici nu numai de bunurile materiale, ci şi de o serie de abilităţi cognitive. Copiii crescuţi în sărăcie tind să aibă rezultate mai slabe la testele de memorie, gândire, atenţie şi aptitudini lingvistice. Aceştia au un risc cu 40% mai mare pentru a întâmpina greutăţi în acumularea de noi informaţii, prin comparaţie cu omologii lor crescuţi în condiţii materiale mai bune.

Părinţii care sunt în permanenţă ocupaţi şi care au fost, la rândul lor, mai puţin educaţi, obişnuiesc să comunice mai puţin cu cei mici, declanşând un decalaj al capacităţiilor celor mici de a-şi verbaliza gândurile până la vârsta de trei ani.

Factori precum foametea, căminul nesigur şi instabilitatea parentală contribuie la atingerea unui nivel toxic de stres ce afectează dezvoltarea creierului. Ca urmare, copiii săraci tind să aibă creierul mai puţin dezvoltat în zonele responsabile pentru atenţie şi memorie, ceea ce explică diferenţa de 20 de procente la nivelul rezultatelor celor mici pe plan academic. La maturitate, însă, condiţiile instabile de trai se manifestă prin alegerea recompenselor de moment, în defavoarea recompenselor financiare pe termen lung, conform studiilor efectuate în trecut pe această temă.

Chiraag Mittal, profesor în cadrul Universităţii A&M din Texas şi autorul principal al studiului de faţă, a explicat că, în cazul unei copilării petrecute în medii sărace şi incerte, ignorarea potenţialelor pericole poate fi letală şi, prin urmare, persoanele care au avut parte de astfel de condiţii în copilărie ajung să fie mai vigilenţi şi să se adapteze mai rapid, indiferent de condiţiile de vieţuire, valorificând oportunităţile ce apar pe parcursul vieţii.

“Ne-am documentat în privinţa deficientelor cognitive la care sunt predispuşi copiii crescuţi în condiţii de stres. Bibliotecile sunt pline de lucrări de specialitate care arată ce este în neregulă cu aceşti copii. Studiul de faţă este prima încercare sistematică de a înţelege care sunt avantajele acestora pe plan cognitiv,” a declarat Bruce Ellis, profesor de psihologie la Universitatea din Utah, care nu a luat parte la studiu.

Comutarea între sarcini este unul dintre beneficiile cognitive de care au parte persoanele ce au avut o copilărie nefericită, sunt de părere specialiştii.

În cadrul unui alt studiu de specialitate, publicat în jurnalul “Perspectives on Psychological Science”, cercetătorii conduşi de Profesorul Bruce Ellis au revizuit o serie de studii care au observat diferenţele cognitive în rândul persoanelor ce provin din medii sărace, cu condiţii de viaţă dure sau instabile, prin comparaţie cu persoanele ce au avut parte de o copilărie normală.

Copiii ai căror părinţi au divorţat au avut capacitatea de a îşi aminti mai multe evenimente ce au avut loc pe parcursul copilăriei lor, iar cei ai căror părinţi au fost agresivi verbal au înregistrat performanţe în citirea şi identificarea corectă a emoţiilor.

“Când creşti în condiţiile slabe din punct de vedere socio-economic, există persoane în jurul tău care sunt mai puternice decât tine, iar în acest context capacitatea de a prezice acţiunile acestora este foarte importantă pentru siguranţa personală,” a declarat Profesorul Bruce Ellis.

Persoanele care suferă de traume în copilărie au o abilitate sporită pentru a îşi aminti detaliile unui eveniment, aceasta fiind o strategie menită să preîntâmpine apariţia evenimentelor traumatice pe viitor.

Un alt studiu efectuat pe această temă arată că cei care au fost abuzaţi în copilărie au capacitatea să îşi amintească cu lux de amănunte detaliile ce descriu întâmplarea traumatizantă chiar şi la vârsta maturităţii, însă întâmpină dificultăţi în a îşi aminti detalii ce ţin de interacţiunile lor pozitive din perioada copilăriei.

Aceste persoane pot avea rezultate mai slabe la testele ce evaluează memoria de lucru, însă pot avea rezultate foarte bune la tehnicile de învăţare procedurală, prin comparaţie cu persoanele care au avut parte de o copilărie fericită, mai adaugă autorii.

Sursa: hotnews.ro

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI