”Spioana” lui Coelho, viața tumultoasă a celebrei Mata Hari

Mata Hari a fost ea însăși o enigmă: cântăreață, actriță, spioană… Cinematografia și unele romane au zugrăvit-o nedrept ca o femeie fatală, rece, calculată. Deși ea a fost orice numai calculată nu. Privindu-i biografia, nu poți să nu remarci că a intrat în diverse belele, și-a petrecut viața luptând pentru custodia fiicei sale, după divorț și, în cele din urmă, numai calculată nu a fost dacă a ajuns să fie executată pentru spionaj, în 1917.

Viața sa a fost mai degrabă o cursă spre nicăieri, care a început la 18 ani, când s-a căsătorit cu un militar mult mai în vârstă decât ea, cu care a corespondant prin scrisori după un anunț matrimonial al acestuia. Nici măcar acum nu se știe cât de ”spioană” a fost Mata Hari, dincolo de mesajele și informațiile pe care le purta de la un amant la altul. În realitate, dovezile cu privire la activitățile sale de spioană sunt foarte puține. Există, însă, mult mai multe dovezi ale carierei sale de dansatoare.

Intrigat de acest mister care planează încă asupra vieții celei care a fost Mata Hari, Paulo Coelho, acest maestru al romanelor emoționante care l-au transformat în milionar, a decis să-i dedice o carte olandezei Margaretha Geertruida Zelle, rebotezată de istorie ca Mata Hari. În timp ce scria ”Spioana”, brazilianul Coelho a explicat că a avut acces la munți de arhive deținute de serviciile secrete ale Marii Britanii, Germaniei și Olandei. ”Am avut la dispoziție o mulțime de documente”, a povestit Coelho, ”dar m-am ales și cu o întrebare: Ce a scris Mata Hari în scrisorile ei? Cum a ajuns să fie implicată în acest păiănjeniș de probleme, create atât de prieteni cât și de dușmani?”.

Povestită la persoana întâi, ”Spioana” lui Coelho dezvăluie viața lui Mata Hari prin intermediul ultimei sale scrisori, scrise cu o săptămână înainte de execuția sa. Din închisoare, spioana dezvăluie deciziile pe care le-a luat în căutarea propriului său adevăr, de când era copil într-un sat din Olanda, până când a ajuns o celebritate în Franța.

Coelho a mers pe urmele efervescentei olandeze din exotica Java până în Parisul din Belle Epoque și în Berlinul Primului Război Mondial, toate scene pe care s-a desfășurat viața ”spioanei”.

”Mata Hari a fost una din primele noastre feministe”, susține Coelho. Spioana a încercat să-și folosească farmecele și cu câteva minute înainte de execuție, dezbrăcându-se și sperând că cineva va fi sedus de frumusețea sa și o va salva. Cel puțin asta susține legenda. Cum aceeași legendă spune că soldaților le-au fost acoperiți ochii, pentru a nu le tremura mâna pe armă la vederea farmecelor celebrei Mata Hari.

Chiar dacă misterele din jurul vieții ”spioanei” au rămas ceva mai puține după publicarea acestei cărți, povestea lui Mata Hari va fascina în continuare generații după generații și va aprinde imaginația multor scriitori și producători de filme.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE